Financial Times: România va susţine coridorul pentru exporturi ucrainene în pofida atacurilor ruse

 

Marcel Ciolacu a declarat pentru publicaţia britanică că planul său va fi pus în aplicare indiferent de atacurile ruse asupra porturilor ucrainene de pe partea cealaltă a Dunării la frontiera cu România.

 

'Ucraina va avea aproximativ 40 de milioane de tone de cereale pentru export în 2023. Pentru a facilita acest lucru, am sporit capacitatea atât în portul Constanţa, cât şi pe căile către portul Constanţa. Ne-am mobilizat cât de bine am putut'', a spus Ciolacu.

 

Promisiunea României de a spori coridorul de transport prin dragarea Dunării şi extinderea infrastructurii portuare survine după ce Rusia s-a retras dintr-un acord ce permitea cerealelor ucrainene să ajungă pe pieţele mondiale prin Marea Neagră. De asemenea, Moscova a ameninţat navele comerciale care părăsesc porturile ucrainene, ceea ce a condus la o redirecţionare a exporturilor via fluviul Dunărea.

 

'Ne-am învăţat lecţiile şi cu privire la Rusia. Suntem la zero dependenţă de energia sau resursele ruseşti. Sprijinul nostru pentru Ucraina este necondiţionat'', a afirmat Ciolacu.

 

În primul său interviu pentru media internaţionale de când a devenit prim-ministru în luna iunie, Marcel Ciolacu a spus că Bucureştiul nu va fi intimidat de Moscova şi şi-a exprimat încrederea că apartenenţa ţării sale la NATO va descuraja orice ostilităţi directe din partea Rusiei. ''Nu există niciun risc de securitate pentru România în acest moment. Capacitatea crescută a portului Constanţa şi alte rute vor permite dublarea exporturilor de cereale ucrainene la 4 milioane de tone pe lună'', a spus el.

 

'Sunt în desfăşurare investiţii în canalul Sulina'', a adăugat Ciolacu, referindu-se principalul braţ navigabil din Delta Dunării.

 

În pofida atacurilor repetate ale Rusiei asupra silozurilor de cereale din porturile ucrainene Izmail şi Reni, de la Dunăre, există ''soluţii'' - de exemplu prin permiterea tranzitului navelor în cursul nopţii începând din octombrie şi prin creşterea traficului cargo la cel puţin 14 nave pe zi. Dublarea mărimii barjelor ''înseamnă şi că Ucraina nu va fi nevoită să folosească depozite de cereale atât de mult'', a afirmat el.

 

Reprezentanţi ai sectorului de shipping au declarat pentru FT că planul este fezabil.

 

De asemenea, România va deschide mai multe puncte rutiere de trecere a frontierei şi îşi va îmbunătăţi infrastructura feroviară în staţiile de la frontiera cu Ucraina pentru a accelera transferul încărcăturilor, a adăugat Ciolacu.

 

România nu a scos o vorbă în legătură cu asistenţa sa militară pentru Kiev, dar Marcel Ciolacu a afirmat că partenerii săi ştiu că Bucureştiul furnizează mai mult decât ajutor umanitar şi sprijin logistic. Ţara este implicată şi în pregătirea piloţilor ucraineni pentru o flotă crescând de avioane de vânătoare F-16 donate de state membre ale NATO şi aşteaptă documentele necesare care autorizează începerea instruirii lor.

 

''Mă aştept să semnăm protocoalele (pentru piloţi) în câteva zile, ceea ce este ultimul obstacol rămas. În ceea ce ne priveşte, logistica este unde trebuie'', a afirmat el.

 

Cheltuielile militare şi de infrastructură crescute în urma războiului din Ucraina au un impact asupra bugetului ţării, a spus el. Banca Centrală a României a prognozat că deficitul bugetar va sări la 7,5% din PIB în acest an, mult peste ţinta de 4,4% şi 6,2% în 2022.

 

Marcel Ciolacu se va întâlni cu oficialităţi ale Uniunii Europene la Bruxelles în această săptămână pentru a discuta despre diferenţele de finanţare. El a spus că 'nu există nicio cale'' prin care UE ar reduce finanţarea pentru România pentru a forţa mai multă austeritate asupra Bucureştiului.

 

'A trebuit să reorganizăm bugetul pentru a ajuta navele ucrainene'', a afirmat Marcel Ciolacu, adăugând că va încerca să obţină un accept al UE pentru ca produsele legate de război să nu fie incluse în calculul deficitului. 'Acestea au fost cheltuieli neprevăzute, aşadar avem nevoie de o exceptare de la codul fiscal'', a explicat el.

 

Războiul lansat de Rusia contra Ucrainei a implicat, de asemenea, riscuri de securitate pentru Republica Moldova - aliat apropiat al României - a cărui cerere de aderare la UE este susţinută de Bucureşti cu toată inima, a spus Ciolacu. ''Moldova este de departe cel mai vulnerabil stat din Europa'', a afirmat el.

 

Omologul său ungar, Viktor Orban, şi-a folosit veto-ul în cadrul UE şi NATO pentru a întârzia diverse cereri de aderare, într-o încercare de a forţa Bruxellesul să deblocheze fonduri europene îngheţate, a afirmat Ciolacu. ''Ungarii au speculat asta'', a spus el, adăugând că este greşit să fie politizate astfel de chestiuni strategice.

 

'Există un război între un dictator şi lumea liberă... unul pe care Europa nu îşi poate permite să îl piardă'', a încheiat Marcel Ciolacu.