ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Impactul măsurilor asigurătorii în materie penală asupra activității companiilor

24 Ianuarie 2023   |   Dr. Magdalena Roibu, Managing Attorney at Law, avocat specializat în white-collar crime & criminal defence în cadrul Schoenherr si Asociații SCA

Legea penală prevede situații când luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie (e.g. infracțiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, corupție), dar sunt și ipoteze în care organele judiciare apreciază (mai mult sau mai puțin discreționar) că se impune instituirea acestor măsuri pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor de către companie sau management.

 
 
Pentru a funcționa eficient, orice companie, indiferent de structura societară, are nevoie de stabilitatea capitalului social și a resurselor generatoare de venituri. Orice factor de impact cu potențial negativ, fie și temporar, asupra acestor resurse, poate genera dezechilibre majore asupra bunei desfășurări a afacerii și evoluției companiei.

Un astfel de efect este generat, spre exemplu, de dispunerea măsurilor asigurătorii de către organele judiciare penale, procuror/ judecător/ instanța de judecată, în cadrul procesului penal. În practică,  absența unei reacții eficiente pentru ridicarea/ restrângerea acestor măsuri  poate conduce la situații în care o companie să fie „condamnată” la insolvență mult înainte de a fi condamnată sau achitată în procesul penal în care este parte. 

Ce sunt și când se instituie măsurile asigurătorii în procesul penal?

Măsurile asigurătorii (sechestrul, care se poate materializa sub forma unor ipoteci și popriri) funcționează ca garanții de plată a unui prejudiciu estimat, generat de infracțiune și presupun, în esență, indisponibilizarea temporară a bunurilor mobile (inclusiv sume de bani) și/sau imobile care aparțin unor persoane ce dețin anumite calități în  procesul penal (suspect, inculpat, parte responsabilă civilmente), dar chiar și terți (persoane de rea-credință).

Legea penală prevede situații când luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie (e.g. infracțiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, corupție), dar sunt și ipoteze în care organele judiciare apreciază (mai mult sau mai puțin discreționar) că se impune instituirea acestor măsuri pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor de către companie sau management.

Cât timp pot fi menținute măsurile asigurătorii și când trebuie verificate acestea?

Deși sunt măsuri procesuale cu caracter eminamente provizoriu, măsurile asigurătorii pot subzista suficient de mult asupra bunurilor companiei, astfel încât să blocheze activitatea de business sau chiar să producă prejudicii ireversibile. Pentru a defini un orizont de timp, este suficient să menționam că, în sistemul de justiție penală din România, dosarele având ca obiect infracțiuni economico-financiare durează, în medie, între 5 și 10 ani.

În acest timp, aflată în imposibilitatea de a accesa bunurile ce fac obiectul măsurilor asigurătorii, compania se poate confrunta cu situații  greu de gestionat economic, precum dificultăți în a plăti salariile, a onora unele contracte cu partenerii de afaceri, a derula investiții, sau devalorizarea unor imobile proprietatea companiei, aspecte care pot atrage riscul intrării în insolvență.

În materie procesual-penală, anul 2021 a adus o modificare legislativă extrem de importantă în materia măsurilor asigurătorii, gândită tocmai pentru a restrânge impactul negativ al măsurilor asigurătorii asupra dreptului de proprietate al persoanelor vizate de aceste măsuri.

În practică, absența unor prevederi exprese care să impună organelor judiciare verificarea temeiurilor care au determinat luarea măsurii asigurătorii sau apariția altora noi, care să justifice menținerea acestei măsuri, respectiv ridicarea măsurii dispuse, a fost evidențiată de către procurori și judecători cu ocazia consultării acestora cu privire la eficientizarea sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni.

În prezent, urmare a modificărilor legislative, organele judiciare penale au obligația ca, ulterior instituirii măsurilor asigurătorii, să verifice periodic dacă mai sunt de actualitate rațiunile care au determinat aplicarea de sechestre sau poprirea sumelor de bani. Trebuie precizat că această obligație este incidentă atât în cauzele penale aflate pe rol la momentul intervenției modificării legislative, cât și celor care au debutat ulterior.   

Astfel, aceste verificări sunt efectuate obligatoriu în cursul urmăririi penale, la un interval de maxim 6 luni de luarea acestora, respectiv la un interval de maxim 1 an în cursul celorlalte faze procesuale. Urmare a acestor verificări, se poate menține, restrânge sau extindere măsura dispusă, dar, în egală măsură, aceasta poate fi ridicată.

Ce poate face compania pentru a-și recupera (mai repede) accesul la bunurile indisponibilizate?

În anumite situații, inițiativa restrângerii sau ridicării măsurii asigurătorii o poate avea chiar compania, cu condiția de a proba existența unei garanții de plată validă și suficientă la momentul formulării cererii în fața organului judiciar care a dispus măsura. 

În ipoteza în care organele judiciare resping o astfel de cerere sau, urmare a verificărilor periodice, acestea apreciază că se impune menținerea în continuare a măsurilor asigurătorii, partea interesată are dreptul de a formula contestație. Termenele sunt scurte, respectiv de 48 de ore sau de 3 zile de la pronunțare sau, după caz, de la comunicare, în funcție de etapa procesuală în care se contestă decizia. E important de reținut faptul că această cale de atac nu suspendă punerea în executare a măsurii asigurătorii.

Dacă procesul penal a fost finalizat printr-o soluție de clasare ori de încetare a procesului penal, măsurile asigurătorii se pot menține în continuare, însă o eventuală cerere privind constatarea încetării de drept a acestora (după expirarea unui termen de 30 de zile) va fi de competența instanței civile, instanța penală fiind dezînvestită cu soluționarea cererii.

În concluzie, măsurile asigurătorii dispuse în materie penală constituie o sursă majoră de dezechilibru în activitatea companiilor, în anumite situații putând genera perturbări grave ale operațiunilor curente, mergând chiar până la închiderea afacerii. Vestea bună este că există soluții prin care companiile pot contracara sau restrânge, în timp util, efectele negative ale acestor măsuri procesuale, existând inclusiv posibilitatea pentru companii de a contribui activ la ridicarea lor.      
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 53 / 18631
     

    Ascunde Reclama
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    Firon Bar-Nir își lărgește practica de Energie, Resurse Naturale și Managementul Deșeurilor. Alina Güler va fi coordonator
    Băiculescu & Asociații accelerează procesele de dezvoltare și consolidare. După recenta deschidere a unui birou la Cluj, firma îl recrutează pe Liviu Bosoancă pentru a coordona noua practică de Litigii & Arbitraj
    POPESCU & ASOCIAȚII a început anul în forță, după un parcurs excepțional în 2022, când echipa s-a consolidat prin cooptarea unor avocați de elită și a obținut victorii răsunătoare pentru clienți, care i-au adus și un important premiu european | Octavian Popescu, Managing Partner: Suntem pregătiți să răspundem tuturor oportunităților și provocărilor. Investiția în oameni este și va rămâne primul nostru obiectiv
    Schoenherr a asistat Nofar Energy în achiziția unui parc fotovoltaic de 73 MW. Monica Cojocaru, partenerul care a coordonat echipa: În ultimii doi ani, am acordat asistență juridică în peste 20 tranzacții de M&A derulate pe piața energiei. Majoritatea proiectelor se referă la parcuri solare și eoliene
    Wolf Theiss a asistat RBI Group cu privire la nouă tranzacții pe piețele de capital din Austria, România și Ungaria. Claudia Chiper (Partener) şi Andreea Tudorache (Senior Associate), în echipa internațională Debt Capital Markets (DCM) a firmei de avocați
    LegiTeam | GNP Guia Naghi & Partners is recruiting: Junior Associate ̸ Associate (Pharma & Public Procurement Team)
    LegiTeam: Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners recrutează avocat definitiv | Departament Litigii
    Stratulat Albulescu a acordat asistență juridică fondului Rockpool Investments cu privire la investiția în EC Electronics. Echipa, coordonată de Silviu Stratulat (Managing Partner)
    LegiTeam: Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners recrutează avocat definitiv | Consultanță
    Bulboacă & Asociații a asistat sindicatul de bănci care a acordat o importantă extensie a facilităţilor de credit Grupului Carmistin. O echipă extinsă de avocați experimentaţi în domeniile bancar şi imobiliar au asigurat succesul tranzacției cu un nivel ridicat de sofisticare a documentaţiei și o structură complexă a mecanismelor de finanțare și garantare
    Banking & Finance | Avocații Stratulat Albulescu au asistat clienții în finanțări de peste 100 mil. € în 2022. De vorbă cu Cristian Vlaicu, Partener și coordonator al practicii, despre cele mai interesante proiecte și tendințele observate
    LegiTeam | RTPR is looking for litigation lawyers
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...