Impozitarea multinaționalelor: Reguli mai restrictive înlocuiesc Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri. România pierde din atractivitate deși are mare nevoie de investiții
21 August 2025 Ruxandra Târlescu (Partener coordonator Taxe) și Iulian Panfiloiu (Director) - PwC România
Există o multitudine de acorduri de preț în avans emise de autoritățile din România, unele bilaterale, care confirmă facturarea de astfel de servicii și marja aplicabilă. Vor fi acestea ignorate?!
| |
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), care a creat mai multe probleme decât a rezolvat, urmează să fie eliminat de anul viitor. Însă vestea este doar aparent bună pentru că autoritățile vor să compenseze această ”pierdere” printr-o regulă nouă de limitare a deductibilității cheltuielilor cu serviciile contractate de la afiliați. Practic, marile companii multinaționale scapă de impozitul minim pe cifra de afaceri, dar sunt vizate de reguli și mai restrictive. Ambele propuneri se găsesc în proiectul de lege care face parte din al doilea pachet pentru consolidare fiscală, pachet care ar fi trebuit să vizeze doar cheltuielile bugetare, conform declarațiilor oficiale.
În opinia noastră, se conturează o nouă piedică în calea competitivității fiscale a României, afectată deja de creșterea fiscalității în ultima perioadă. Mediul de afaceri a semnalat, la momentul introducerii IMCA, că nu va avea efectele scontate pentru buget și că va diminua apetitul pentru investiții. Odată cu anunțul renunțării la IMCA, săptămâna trecută, autoritățile au confirmat că încasările suplimentare din IMCA au fost de 1,2 miliarde lei, mult sub așteptările Ministerului de Finanțe care estimase 5-6 miliarde lei.
Odată cu apariția acestei noi reguli de limitare a deductibilității, am înțeles scopul notificărilor pe care le-a trimis recent ANAF prin care le solicita contribuabililor să pună la dispoziție, de o maniera structurată, valoarea serviciilor achiziționate atât de la părți afiliate cât și de la părți terțe, inclusiv în ceea ce privește plățile de redevențe sau plățile de dobânzi pentru împrumuturile contractate.
Ce presupune aceasta nouă regulă?
Potrivit proiectului de lege publicat, cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielilor de management, consultanță, cheltuielilor cu dobânzile, efectuate cu entități afiliate vor fi calificate drept nedeductibile la determinarea rezultatului fiscal, dacă ponderea acestor cheltuieli în totalul cheltuielilor de aceeași natură este mai mare de 3%.
Pe baza textului de lege propus și a expunerii de motive, se desprind următoarele aspecte importante care caracterizează această nouă regulă:
· Procentul de 3% se calculează prin raportare la toate cheltuielile de aceeași natură. Potrivit notei de fundamentare, limita în discuție se calculează cumulat pentru aceste tipuri de cheltuieli, și nu individual pe fiecare categorie. Astfel, sunt însumate toate cheltuielile din aceste categorii în relație cu afiliații și împărțite la totalul cheltuielilor de aceeași natură, atât cu afiliați cât și cu terți. Rezultă că, pentru un anumit buget total alocabil acestor categorii de servicii companiile vor fi “obligate” să aloce cel puțin 97% din buget pentru servicii prestate de terți și nu mai mult de 3% din buget pentru servicii de la afiliați, chiar dacă aceste competențe ar putea exista la nivelul grupului și ar putea fi mai eficient să fie contractate intra-grup; Totodată, din această manieră de calcul rezultă că o societate poate, spre exemplu, să plătească redevențe doar către afiliați, atât timp cât restul de servicii contractate (de ex. consultanță, finanțare) sunt în relație cu terții și reprezintă minim 97% din totalul cheltuielilor de natura celor cuprinse în limita de deductibilitate.
· Dacă procentul de 3% este depășit, cheltuiala aferentă va fi integral nedeductibilă și nu doar partea care excede limita de 3%. E drept că, având în vedere procentul de doar 3%, deducerea în această limită nu ar face o diferență semnificativă.
· Potrivit textului de lege, dar și notei de fundamentare, calculul procentului de 3% ar urma a se face pe baza cifrelor din penultimul exercițiu financiar (de ex. pentru anul 2026 se vor utiliza cifrele aferente exercițiului financiar 2024).
Astfel, punând niște exemple numerice pe hârtie, regula propusă nu e foarte departe de o interzicere totală a serviciilor intra-grup, în special în cazul grupurilor cu activități puternic centralizate.
Autoritățile spun că o regulă similară este în Polonia. Doar că seamănă, dar nu răsare...
De unde provine ideea acestei reguli? Conform informațiilor cuprinse în Nota de fundamentare, ideea acestor reglementări ar avea în vedere bunele practici din alte state (de ex. Polonia, Ungaria, SUA etc).
Dacă ne raportăm, însă, la modelul polonez, observăm că Polonia a implementat încă din anul 2022 reguli privind impozitarea așa numitelor “diverted profits” (“în română profituri transferate”). Acesta are următoarele caracteristici:
· Un impozit de 19% (echivalentul cotei standard de impozit pe profit din Polonia) se aplică asupra „profiturilor transferate” sub forma unor costuri de tipul redevențe, costuri finanțare, plăți pentru transferul de funcții, active sau riscuri, etc înregistrate cu afiliați nerezidenți.
· Impozitul se aplică dacă aceste categorii de servicii sunt considerate deductibile la calculul impozitului pe profit și sunt îndeplinite următoarele condiții:
o Impozitul pe venit plătit de beneficiarul nerezident pentru aceste servicii este fie scutit de impozit fie supus unei cote de impunere mai mică de 14.25% (3/4 din cota de impozit din Polonia) în statul de rezidență;
o Veniturile beneficiarului nerezident din aceste tipuri de activități, obținut de la contribuabilul polonez sau de la alte companii din Polonia afiliate, reprezintă cel puțin 50% din veniturile totale ale respectivei societăți;
o Beneficiarul plăților transferă cel puțin 10% din “profiturile primite” de la contribuabilul polonez sau de la celelalte societăți din Polonia afiliate, către o altă entitate, sub formă de cheltuieli deductibile sau distribuiri de profituri.
· Impozitul pe “profiturile transferate” se aplică dacă suma costurile eligibile înregistrate într-un an în raport cu afiliații depășește 3% din suma cheltuielilor deductibile de orice fel înregistrate de acel contribuabil în anul respectiv.
De asemenea, regula de deductibilitate din Polonia include și un mecanism de “safe harbour” care presupune că această nu se aplică dacă respectivele cheltuieli sunt înregistrate pentru beneficiul unei entități afiliate subiect de impozit pe veniturile globale în UE/SEE, presupunând că acea entitate desfășoară activitate economică reală și materială, aspect cuantificat prin ponderea veniturilor obținute din activitatea sa economică efectivă raportat la totalitatea veniturilor.
Astfel, următoarele aspecte principale sunt caracteristice regimului polonez, dar nu se aplică și pe formula propusă în România:
· Limita de 3% în Polonia se calculează prin raportare la totalitatea costurilor deductibile (intră astfel și cheltuielile cu salariile, cheltuieli legate de bunuri, amortizare, etc), pe când în România limită se aplică la totalitatea costurilor de aceeași natură;
· În Polonia impozitarea intervine doar pentru plățile către nerezidenți. Spre deosebire, în cazul României nu sunt excluse serviciile contractate de la afiliați români, deși statul român nu pierde baza impozabilă având în vedere că această se “mută” de la beneficiarul serviciilor la prestator, ambii români.
· Regimul polonez taxează doar în situația în care la nivelul beneficiarului veniturile sunt supuse unui regim fiscal preferențial / unei cote de impozitare favorabile, or acest lucru nu este valabil în România.
Concluzie: Modelul polonez nu este atât de restrictiv
Prin urmare, se observă că modelul polonez, ce a servit ca inspirație pentru regulile din România nu conține prevederi la fel de restrictive ci este menit a acoperi situațiile în care aceste entități prestatoare de servicii sunt create în jurisdicții cu o cota de impozitare mai redusă decât în Polonia, scopul fiind de a transfera profituri. Or regulile propuse spre implementare în România nu surprind aceste aspecte, ci mai degrabă propun o negare a deductibilității cu caracter general, fără a ține cont de substanța economică sau de normele internaționale în domeniu.
În ceea ce priveste intrarea în vigoare a acestei reguli de deductibilitate, aceasta ar urma sa se aplice începând cu anul fiscal 2026, respectiv cu anul fiscal care începe în cursul anului 2026 (pentru contribuabilii cu an fiscal diferit de cel calendaristic).
Așadar, rămâne de văzut care va fi forma finală a legii. Totuși amintim că există o multitudine de acorduri de preț în avans emise de autoritățile din România, unele bilaterale, care confirmă facturarea de astfel de servicii și marja aplicabilă. Vor fi acestea ignorate?! În perioada următoare companiile ar trebui să analizeze impactul potential asupra structurii de costuri și să evalueze dacă sunt necesare ajustări ale fluxurilor intra-grup.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 573 / 10411 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
Cum se formează un Partener într-o firmă de avocatură de top | De vorbă cu Bianca Chiurtu, avocatul care a parcurs drumul de la stagiar la partener în cadrul PNSA, despre maturizarea profesională într-una dintre cele mai puternice case locale de avocați, despre echipă, mentorat și performanță într-o profesie în care presiunea este constantă, iar diferența o fac valorile clare și consistența profesională
NNDKP a asistat Holcim România în legătură cu achiziția Uranus Pluton SRL. Ruxandra Bologa (Partener) a coordonat echipa
Practica de litigii de la Băncilă, Diaconu & Asociații funcționează ca un vector de influență în piață, capabil să genereze nu doar soluții favorabile punctuale, ci și transformări de fond în modul în care sunt interpretate și aplicate normele legale în domenii cheie ale economiei | De vorbă cu Emanuel Băncilă (Senior Partner) și Adriana Dobre (Partener) despre dinamica pieței, sofisticarea conflictelor juridice și infrastructura invizibilă a performanței în litigii
În spatele scenei, alături de experimentata echipă de Investigații de la Mușat & Asocații, descrisă de ghidurile juridice internaționale drept un reper al pieței românești în white-collar crime | Detalii mai puțin cunoscute despre modul în care lucrează avocații, aproape invizibili pentru angajații clientului, cum se obține ”tabloul probator” respectând legislația și drepturile angajaților, metodele folosite și provocările des întâlnite în astfel de mandate, într-o discuție cu partenerii Ștefan Diaconescu și Alexandru Terța, doi dintre cei mai experimentați avocați de pe piața locală
Practica de Real Estate a D&B David și Baias, între experiză profundă și inovare: echipă interdisciplinară, suport PwC și activitate intensă în retail, industrial și agri care permit structurarea tranzacțiilor cu risc redus, asigurarea lichidităților și implementarea rapidă a proiectelor | De vorbă cu Georgiana Bălan (Counsel) despre ”mișcările” din piața imobiliară și modul în care echipa oferă clienților predictibilitate, protecție și viteză în realizarea proiectelor
Clifford Chance Badea, consultantul juridic al băncilor în tranzacția prin care BCR și Erste Group finanțează cu 58,5 mil. € parcul eolian din Săcele, dezvoltat de Greenvolt Power
Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, câștigătoarea premiului Future Lawyers Programme of the Year acordat de Legal Benchmarking Group
Promovări la Schoenherr | Magdalena Roibu a devenit Partner, Adriana Stănculescu a preluat în rolul de Counsel, iar Carla Filip și Sabina Aionesei au făcut un pas înainte în carieră
Piața imobiliară recompensează proiectele bine fundamentate juridic și urbanistic și penalizează improvizația, spun avocații de Real Estate de la Mitel & Asociații. Din această perspectivă, ajustarea actuală nu este o resetare, ci un pas necesar către maturizarea pieței și consolidarea încrederii între dezvoltatori, finanțatori și beneficiari | De vorbă cu Ioana Negrea (Partener) despre disciplina due-diligence-ului, presiunea urbanismului în marile orașe și modul în care echipa gestionează mandatele
KPMG Legal – Toncescu și Asociații își consolidează practica de Concurență într-o zonă de maturitate strategică, în care mandatele sensibile sunt gestionate cu viziune, disciplină procedurală și o capacitate reală de anticipare a riscurilor | De vorbă cu Mona Banu (Counsel) despre modul în care se schimbă natura riscurilor și cum se repoziționează autoritățile, care sunt liniile mari ale noilor investigații și cum face diferența o echipă compactă, cu competențe complementare și reflexe formate pe cazuri complicate
Promovări în echipa RTPR: patru avocați urcă pe poziția de Counsel, alți șapte fac un pas înainte în carieră | Costin Tărăcilă, Managing Partner: ”Investim în profesioniști care reușesc să transforme provocările juridice în soluții strategice, consolidând poziția firmei noastre ca lider în România și oferind clienților noștri cele mai bune servicii”
Mușat & Asociații intră și în arbitrajul ICSID inițiat de Starcom Holding, acționarul principal al grupului Eurohold Bulgaria și va lupta, de partea statului român, cu Pinsent Masons (Londra), DGKV (Sofia) și CMS (București)
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





