Kristalina Georgieva (FMI): Războiul din Orientul Mijlociu afectează sever economia mondială

Fondul Monetar Internaţional a prezentat în aprilie trei scenarii privind evoluţia economiei mondiale: mai slab, mai grav şi sever, în funcţie de modul de evoluţie al războiului.

Cel mai optimist scenariu de referinţă indică un război de scurtă durată în Iran şi previzionează o creştere a economiei mondiale cu 3,1% în 2026, un declin de 0,2 puncte procentuale faţă de estimarea din ianuarie. În acest scenariu, cotaţia medie a barilului de petrol se va situa la 82 de dolari în tot acest an, un declin faţă de nivelul recent de aproximativ 100 de dolari al cotaţiei futures a barilului Brent.

În scenariul negativ, al unui conflict mai îndelungat, în care cotaţia barilului de petrol rămâne la aproximativ 100 de dolari anul acesta şi 75 de dolari în 2027, FMI estimează că economia mondială va înregistra în 2026 un avans de doar 2,5%. În ianuarie, FMI se aştepta la scăderea cotaţiei petrolului până la aproximativ 62 de dolari în 2026.

În cel mai sever scenariu al FMI, în care conflictul se adânceşte şi se extinde, iar preţul ţiţeiului este mult mai ridicat, determinând perturbări majore pe pieţe şi înăsprirea condiţiilor financiare, PIB-ul global va creşte cu doar 2%.

"Aceasta ar fi aproape o recesiune globală", avertizează FMI.

Continuarea războiului înseamnă că nu mai este posibil scenariul de referinţă.

"Scenariul de referinţă, cu fiecare zi care trece, rămâne tot mai mult în urmă, în oglinda retrovizoare", a apreciat Georgieva.

La aceeaşi conferinţă, preşedintele Chevron, Mike Wirth, a avertizat că întreaga lume este afectată de deficitul în aprovizionarea cu petrol, în urma închiderii Strâmtorii Ormuz.

Economiile vor începe să se contracteze, prima dată în Asia, întrucât cererea se ajustează pentru a face faţă ofertei, în timp ce Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă din cauza războiului din Orientul Mijlociu, a explicat Wirth.

Georgieva a declarat că FMI urmăreşte cu atenţie impactul conflictului asupra lanţurilor de aprovizionare, iar deja preţurile la îngrăşăminte au crescut cu 30% - 40%, ceea ce va duce la un avans al preţurilor alimentelor între 3% şi 6%, dar vor fi afectate şi alte industrii.

"Ceea ce vreau să subliniez este că situaţia este într-adevăr dificilă", a afirmat şeful FMI, exprimând temerile că în mare măsură autorităţile încă acţionează de parcă criza se va încheia în câteva luni şi iau măsuri pentru a reduce impactul asupra consumatorilor şi companiilor, ceea ce menţine o cerere ridicată pentru petrol.

"Nu aruncaţi cu benzină în foc. Toţi cei din această cameră ştiu că reducerea lanţurilor de aprovizionare duce la scăderea cererii", a transmis directorul general al Fondului Monetar Internaţional.