Nazare: Avem semnale pozitive că în cazul adoptării pachetului fiscal înainte de Ecofin evaluarea Comisiei va fi bună

El a arătat că au fost introduse două noi elemente care ţin de responsabilitatea fiscală, respectiv prezentarea execuţiei bugetului în Parlament de către premier şi ministrul Finanţelor.

"În primul rând, premierul României va prezenta în Parlament, până la finalul lunii martie, un raport asupra stării economiei, în care să vorbească despre execuţia bugetară a anului precedent. Şi acelaşi lucru îl va face ministrul de Finanţe până la sfârşitul lunii mai a fiecărui an, în care să vorbească despre execuţia financiară, despre execuţia bugetară şi despre starea economiei. Şi de ce facem acest lucru? Pentru că de acum încolo nu mai trebuie să propunem bugete în Parlament fără analiza situaţiei economice şi fără analiza aprofundată a execuţiei din anul precedent. Pentru că la o analiză aprofundată a execuţiei, toate riscurile de nesustenabilitate s-ar fi văzut. Şi trebuie să schimbăm foaia în privinţa modului în care se face acest calcul", a explicat Alexandru Nazare.

De altfel, în cadrul conferinţei, ministrul Finanţelor a prezentat o evoluţie e cheltuielilor din ultimii cinci ani, care indică o majorare a acestora de 43%.

"Şi o să încep cu evoluţia cheltuielilor din bugetul general consolidat, care în 2021 era de 459 de miliarde de lei, iar astăzi au ajuns 831 de miliarde, o creştere de 43%. Deficitul, pe cash, în 2021 era 79 de miliarde, corespondent a 6,7% din PIB. În 2025 a ajuns 176 de miliarde. Cheltuielile de personal din bugetul general consolidat în 2021 erau 111 miliarde, astăzi sunt 172 de miliarde. Cheltuielile cu pensiile în 2021 erau 110 miliarde, iar astăzi sunt 190 de miliarde în 2025. Cheltuielile cu bunurile şi serviciile în 2021 erau 64 de miliarde, astăzi sunt 97 de miliarde. Şi, bineînţeles, evoluţia numărului de posturi ocupate, care în 2021 era de 1.262.000 de persoane, iar astăzi este de 1.305.000 de persone. Nu în ultimul rând, şi poate cea mai importantă dintre toate aceste date, este evaluarea privind datoria publică. Datoria publică în 2021 era de 576 de miliarde, iar astăzi prognozăm că va depăşi 1.100 de miliarde, adică 58% din PIB. Bineînţeles că toate aceste creşteri care n-au putut fi susţinute de evoluţia veniturilor, pe fondul faptului că, începând cu 2020, de când am intrat în procedura de deficit excesiv, cumulat cu această chestiune, ne-au dus în situaţia de astăzi", a spus Alexandru Nazare.

El a menţionat că România se află de cinci ani în procedură de deficit excesiv şi trebuie muncit foarte mult în următorii cinci ani pentru a ieşi din acest deficit excesiv.

"Este foarte important de înţeles că, atât timp cât suntem în deficit excesiv, capacitatea noastră de negociere la Bruxelles, în Consiliul de Miniştri ai Finanţelor, este mult redusă. Nu putem să avem o ambiţie de a negocia lucruri la Bruxelles atâta timp cât avem această ştampilă a deficitului excesiv. Pentru că această ştampilă înseamnă neseriozitate, înseamnă probleme, înseamnă că bugetele sunt vulnerabile, înseamnă că supravegherea bugetară este slabă. Şi atunci când aceste lucruri persistă ani de-a rândul, bineînţeles că şi capacitatea noastră e limitată", a afirmat Alexandru Nazare.

Ministrul Finanţelor a declarat că, prin pachetul fiscal prezentat joi, România evită riscul de suspendare a fondurilor europene şi de a pierde calificativul de economie recomandată pentru investiţii şi deschide drumul negocierii împrumuturilor din PNRR, care ar fi fost blocate dacă acest pachet n-ar fi fost adoptat.

"Când discuţia va avea loc în Consiliul Miniştrilor de Finanţe, în ECOFIN, şi depinzând de modul în care aprobăm pachetul şi de discuţia de pe 8 iulie, aceste semnale se vor transmite către agenţiile de rating, către toţi finanţatorii şi vor transmite, bineînţeles, un semnal pozitiv. Vă dau un singur exemplu. Simplu fapt că astăzi am publicat pachetul a influenţat licitaţiile care erau în curs, chiar şi de astăzi. Adică am avut puncte serioase de bază în care ne-am finanţat mai ieftin. Deci, practic, indirect, scădem costurile de finanţare cu datoria publică. Bineînţeles, mai facem un lucru foarte important. În cazul în care ne-am fi pierdut calificativul de investiţii, ne-am fi pierdut libertatea de decizie economică şi capacitatea de a ne împrumuta pe pieţe. Prezervăm acest lucru prin adoptarea acestui pachet", a subliniat şeful de la Finanţe.

În ceea ce priveşte compoziţia pachetului, prin reaşezarea cotelor de TVA există un plus de 6 miliarde de lei la încasări, în timp ce creşterea accizelor va aduce un miliard de lei în 2025 şi 3,5 miliarde de lei în 2026.

"Prin aşezarea plafonului pentru CASS la pensii la 3.000 de lei vom obţine 1,378 miliarde de lei în 2025 şi peste 4 miliarde în 2026. (...) Mărim impozitul suplimentar pentru sistemul bancar, de la 2 la 4% în acest an şi la 4% pentru 2026, un impozit temporar, şi acesta va avea un impact în jur de 400 de milioane în 2025 şi aproape 1,8 miliarde de lei în 2026. Creştem taxele de autorizare şi toate celelalte taxe conexe pe jocuri de noroc într-un cuantum foarte important. La autorizare ele cresc cu un cuantum aproape 30%, dar creşterile sunt pe linie atât pentru gestionarii jocurilor, cât şi pentru jucători. Jucătorilor care au câştiguri până în 10.000 de lei li se va reţine de la 3% la 10% şi vrem să dăm un semnal foarte important în privinţa taxării jocurilor de noroc despre care ştim foarte bine cât de nocive sunt", a mai declarat Alexandru Nazare.

Ministerul Finanţelor a publicat joi un proiect de lege care prevede unele măsuri fiscal-bugetare printre care majorarea cotei standard de TVA de la 19 la 21% şi a cotelor reduse de la 5% şi 9% la 11%, creşterea accizelor, majorarea de la 10% la 16% a impozitului pe dividende şi un impozit suplimentar pentru bănci. Proiectul prevede, de asemenea, creşterea taxării în domeniul jocurilor de noroc dar şi plata contribuţiei sociale pentru pensiile mai mari de 3000 de lei, pentru suma care depăşeşte acest plafon.