Nazare: România intră în 2026 cu un deficit de 7,65% din PIB, iar ţinta este coborârea spre 6%

Nazare a subliniat că bugetul pe anul 2026 este gândit ca un buget al relansării economice, construit pe investiţii şi pe un dialog constant cu mediul privat, iar obiectivul său, personal, este acela de a asigura un spaţiu fiscal pentru creştere, nu de frânare a economiei prin prevederi fiscale excesive.

"Tocmai de aceea, în ultimul an, efortul principal al Ministerului Finanţelor a fost să readucă finanţele publice pe o traiectorie sustenabilă, fără a sacrifica investiţiile. În anul 2025 a făcut primul pas. Am reuşit o corecţie a deficitului de peste un punct procentual din PIB, sub ţinta agreată cu Comisia Europeană, arătând încă o dată că se poate fără să tai investiţiile", a arătat Nazare. 

Potrivit acestuia, reducerea deficitului se bazează în principal pe disciplină bugetară şi pe reconfigurarea finanţării investiţiilor, nu pe creşteri de taxe în lanţ.

"În ultimul an am mutat o parte din finanţarea proiectelor mari din împrumuturi în granturi şi fonduri europene, ceea ce permite să continuăm proiectele de infrastructură, dar cu o presiune mai mică asupra bugetului. Direcţia este de stabilizare, simplificare fiscală, nu de majorare a poverii fiscale pentru companii. În paralel, anul 2026 este decisiv din perspectiva fondurilor europene. Vom avea la dispoziţie cel puţin 20 de miliarde pentru investiţii prin PNRR, fonduri de coeziune şi fonduri pentru agricultură. Dacă transformăm rapid aceste resurse în proiecte concrete, putem consolida baza de producţie, exporturile şi locurile de muncă în economie. Pentru mediul privat, aceste fonduri înseamnă noi proiecte cu finanţare şi stabilitate a cererii pe termen mediu", a mai spus ministrul în mesajul său.

El a precizat că statul "nu va folosi fiscalitatea ca instrument punitiv pentru un sector sau altul".

Nazare a enumerat paşii în direcţia eficientizării şi simplificării făcuţi de Guvern în ultima perioadă.

"În primul rând, am redus impozitul pe cifra de afaceri suplimentar la 0,5 şi am ajustat regimul microîntreprinderilor, astfel încât să protejăm capitalul românesc şi să evităm situaţiile în care firmele sunt întinse artificial în insolvenţă. În al doilea rând, am reintrodus bonificaţii pentru companiile care îşi plătesc la timp impozitele, recompensând comportamentul acestora corect şi responsabil. În al treilea rând, am crescut plafonul pentru aplicarea TVA la încasare, astfel încât mai multe IMM-uri să plătească TVA atunci când încasează efectiv facturile şi nu când le emit. Şi, nu ultimul rând, am deschis posibilitatea revenirii la micro-întreprindere, reducând birocraţia şi costurile administrative", a subliniat ministrul.

El a precizat că "toate acestea au un obiectiv clar să îmbunătăţească cash-flow-ul companiilor, să reducă presiunea pe capitalul de lucru şi să încurajeze investiţiile".

Nazare a adăugat că orice discuţie privind taxarea suplimentară trebuie să se bazeze pe analize de impact serioase, pe date şi pe dialog cu industria.

"Vrem să protejăm sănătatea publică, dar în acelaşi timp să păstrăm investiţiile, locurile de muncă şi lanţurile de valoare din România. Pentru mine, relaţia cu mediul de business este esenţială. Tocmai de aceea, pledez pentru o cooperare onestă pentru găsirea celor mai echilibrate soluţii, astfel încât să nu mutăm întreaga povară pe umerii mediului de afaceri", a menţionat ministrul Finanţelor în mesaj.

Nu în ultimul rând, acesta a mai spus că este necesară mai multă disciplină în cheltuirea banului public, mai multă transparenţă şi mai multă responsabilitate în modul în care sunt folosiţi banii colectaţi din taxe.

"Corecţia deficitului nu este un scop în sine, ci un instrument pentru a proteja economia reală, pentru a reduce costul finanţării şi pentru a crea un mediu predictibil în care companiile pot planifica business-ul pe termen mediu şi lung", consideră ministrul Finanţelor.

Asociaţia Naţională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), în parteneriat cu Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE), a lansat, vineri, studiul "Impactul socio-economic al industriei de băuturi răcoritoare din România".

Cercetarea oferă o analiză amplă şi integrată a rolului economic şi social al industriei băuturilor răcoritoare, evaluând contribuţia acesteia la economie, ocuparea forţei de muncă, consum, investiţii şi bugetul de stat, precum şi efectele cumulate ale modificărilor fiscale şi de reglementare din ultimii ani. Analiza se bazează pe datele a 12 companii reprezentative, care concentrează aproximativ 94% din cifra de afaceri a sectorului.