Proiecte de importanță națională în domeniul energiei electrice – un concept de accelerare a unor investiții strategice

1.      Ce sunt proiectele de importanță națională în domeniul energiei electrice și cum dobândesc acest statut

OUG 134/2024 generalizează un concept deja reglementat de Legea 120/2019 privind unele măsuri necesare pentru realizarea lucrărilor şi implementarea proiectelor de importanță națională privind rețeaua electrică de transport („Legea 120/2019”) care definește „proiectele de importanţă naţională privind rețeaua electrică de transport” drept „proiectele privind reţeaua electrică de transport declarate ca fiind de importanță națională prin hotărâre a Guvernului, [...]; prin prezenta lege, acestea sunt considerate ca fiind de siguranță şi securitate națională în sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007”.

Astfel, OUG 134/2024 definește “proiectele de importanță națională în domeniul energiei electrice” drept „proiectele în domeniul energiei electrice reprezentând lucrări de interes național şi de utilitate publică, declarate astfel prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Energiei sau a Secretariatului General al Guvernului.” Așadar, potrivit OUG 134/2024 un proiect specific poate dobândi statutul de proiect de importanță națională în domeniul energiei electrice prin declararea sa ca atare printr-o hotărâre de Guvern. 

Miza este facilitarea autorizării, întrucât prin OUG 34/2024 aceste proiecte (i) se declară ca fiind de securitate națională în sensul prevederilor art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice („OUG 57/2007”), şi (ii) sunt considerate ca fiind de interes public național în sensul art. 476 alin. (1) lit. e) din Codul Fiscal. 

În ceea ce privește calificare ca obiective ce țin de securitatea națională, art. 6 din OUG 57/2007 prevede că „instituirea regimului de arie naturală protejată este prioritară în raport cu orice alte obiective, cu excepția celor care privesc: a) asigurarea securității naționale, [...]”, implicit recunoscându-se prioritatea acestor din urmă obiective.

De asemenea, avem două alte prevederi exprese în OUG 57/2007 care vizează conceptul de securitate națională, anume (i) art. 27 alin. (1) conform căruia “Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes naţional/internaţional, cu excepţia celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii naţionale [...]” și (ii) art. 52 lit. i) conform căruia constituie infracțiune “amplasarea de construcţii, investiţii în afara zonelor de dezvoltare durabilă din ariile naturale protejate, cu excepţia [...] celor realizate în scopul asigurării securității naționale”.

Așadar, ar rezulta din aceste prevederi faptul că, pe cale de excepție, ar fi permise construcțiile ce au ca scop asigurarea securității naționale și în zone din interiorul unei arii naturale protejate altele decât cele de dezvoltare durabilă, singurele zone unde sunt permise, ca regulă și în anumite condiții, activități de investiții/dezvoltare. Întrucât proiectele de importanță națională în domeniul energiei electrice sunt expres calificate de OUG 134/2024 ca fiind de securitate națională, rezultă că aceste proiecte ar putea fi dezvoltate în astfel de zone din interiorul ariilor naturale protejate.

În ceea ce privește calificarea ca obiective de interes public național, art. 476 alin. (1) lit. e) din Codul Fiscal prevede scutirea de la taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi autorizațiilor de construire pentru lucrările de interes public național (taxa pentru autorizația de construire este chiar de o valoare importantă prin raportare la valoarea investiției). 

Mai există o prevedere expresă în Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului („Legea 292/2018”) care face referire la proiecte legate de securitatea națională, anume art. 5 alin. (1) conform căruia legea respectivă nu este aplicabilă “proiectelor sau părţilor proiectelor care au ca obiectiv unic apărarea şi securitatea naţională”, dar proiectele în domeniul energiei cel mai probabil nu ar intra în domeniul restrâns și exclusiv al acestei exceptări.

În acest context, menționăm, însă, faptul că atât OUG 57/2007 cât și Legea nr. 292/2018 prevăd un alt concept de accelerare a autorizării proiectelor de energie pe partea de protecție a mediului¹, anume acela de „interes public major”.

Astfel, potrivit OUG 57/2007:

·         Art. 28 alin. (7): “în cazul în care evaluarea adecvată relevă efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate şi, în lipsa unor soluţii alternative, planul sau proiectul trebuie totuşi realizat din considerente imperative de interes public major, inclusiv de ordin social ori economic, autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite acordul de mediu, avizul de mediu sau avizul Natura 2000, după caz, numai după stabilirea măsurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerenţa globală a reţelei "Natura 2000"”;

·         Art. 28 alin. (9) lit. c): „în situația în care siturile incluse în reţeaua "Natura 2000", identificate conform legislaţiei în vigoare, adăpostesc un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie prioritară, singurele considerente care pot fi invocate pentru emiterea acordului de mediu, avizului de mediu sau avizului Natura 2000, după caz, sunt cele privind: a) sănătatea sau siguranţa publică; b) anumite consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu; c) alte motive imperative de interes public major asupra cărora s-a obţinut punctul de vedere al Comisiei Europene;

·         Art. 38 alin. (1) lit. c) permite derogări de la anumite elemente specifice ale regimului de protecție a mediului „în interesul sănătăţii şi securităţii publice, iar, în cazul speciilor de animale, altele decât păsările, şi pentru alte raţiuni de interes public major.”

De asemenea, potrivit Legii 292/2018:

·         Art. 18 alin. (4) – (6) permite emiterea acordului de mediu în situaţia în care rezultatul evaluării adecvate relevă un impact negativ semnificativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, pentru „proiectele care trebuie realizate din considerente imperative de interes public major”, iar „în cazul în care aria naturală protejată de interes comunitar adăposteşte un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie prioritară, singurele considerente care pot fi invocate sunt cele legate de sănătatea ori siguranța publică, de anumite consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu ori alte motive imperative de interes public major asupra cărora s-a obţinut punctul de vedere al Comisiei Europene”. 

·         Art. 26 prevede că în cazul proiectelor care afectează în mod negativ integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului are obligația de a (i) a informa Comisia Europeană despre măsurile compensatorii luate, “când proiectul trebuie realizat din considerente imperative de interes public major referitoare la sănătatea umană, securitatea publică sau beneficii pentru mediu” (caz in care actul de reglementare poate fi eliberat înainte de informarea Comisiei) sau (ii) „de a solicita punctul de vedere al Comisiei Europene atât asupra măsurilor compensatorii propuse, cât şi asupra motivelor imperative de interes public major, altele decât cele referitoare la sănătatea umană, securitatea publică sau beneficii pentru mediu, când proiectul afectează o specie sau un tip de habitat prioritar” (caz în care actul de reglementare poate fi eliberat după primirea răspunsului Comisiei).

·         Art. 29 și 30 stabilesc reguli specifice privind procedura de evaluare de mediu și emitere a acordului de mediu pentru proiectele bazate pe anumite motive imperative de interes public major - sănătatea umană, securitatea publică sau beneficii pentru mediu – față de proiectele bazate pe alte motive imperative de interes public major.

Remarcăm, astfel, că atât OUG 57/2007 cât și Legea 292/2018  indică alte concepte, anume “siguranță publică” și „securitate publică”, drept exemple / forme de interes public major.

2.     Dezvoltări legislative care se bazează pe conceptul de proiect de importanță națională în domeniul energiei electrice

Recent au apărut în spațiul public și alte proiecte de acte normative care construiesc în jurul acestui concept, precum (i) în mod direct, Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum şi pentru modificarea și completarea unor acte normative², care transpune în legislația românească RED III³ („Proiectul de Ordonanță RED III”) și (ii) în mod indirect, Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul investițiilor privind rețeaua electrică de transport al energiei electrice⁴ (“Proiectul de Ordonanță privind Rețeaua de Transport”).

Proiectul de Ordonanță RED III, care are printre obiective accelerarea procedurii de autorizare pentru proiectele regenerabile, prevede că “Până la 21 februarie 2026, autoritățile competente cu atribuții în autorizarea proiectelor de producere a energie se asigură că, în cadrul procedurii de acordare a autorizațiilor, planificarea, construcția și exploatarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, racordarea unor astfel de structuri la rețea, rețeaua aferentă în sine și activele de stocare sunt considerate proiecte de importanță națională în domeniul energiei electrice și că sunt în serviciul sănătății și siguranței publice, atunci când se pun în balanță interese juridice în cazuri individuale, în sensul OUG nr. 57/2007, cu modificările și completările ulterioare, și  Legea apelor nr. 107/1996.”

Așadar, Proiectul de Ordonanță RED III adaugă faptul că aceste proiecte “sunt în serviciul sănătății și siguranței publice” în sensul legislației de protecție a mediului, în plus față de imperativul securității naționale implicat în definiția conceptului de proiect de importanță națională în domeniul energiei electrice. Această adăugire elimină orice dubiu privind calificarea proiectelor respective ca fiind de interes public major în contextul legislației de protecție a mediului evocate mai sus.

Cu toate acestea, revenind la terminologie care ar fi indicat să fie unitară și cât mai clară în domeniul legislativ, remarcăm faptul că RED III folosește conceptul de „overriding public interest” în contextul calificării proiectelor din domeniul energiei regenerabile astfel pentru a le facilita autorizarea în domeniul protecției mediului, tradus in versiunea în limba română a directivei prin „interes public superior”, concept pe care Proiectul de Ordonanță RED III nu îl folosește ad litteram. De asemenea, așa cum am văzut mai sus, în legislația românească privind protecția mediului avem reglementat conceptul de “interes public major”, ceea ce ar părea să fie echivalentul românesc al „overriding public interest” din RED III, deși la prima vedere ar putea fi diferențe de nuanță între cele două concepte.

Totodată, remarcăm totuși faptul că Proiectul de Ordonanță RED III impune autorităților competente cu atribuții în autorizarea proiectelor de producere a energiei să se asigure că proiectele de energie regenerabilă sunt considerate proiecte de importanță națională în domeniul energiei electrice, or conform OUG 134/2024 Guvernul este autoritatea competentă să aprobe/instituie un asemenea statut.

Proiectul de Ordonanță privind Rețeaua de Transport nu vizează direct conceptul introdus de OUG 134/2024 ci pe cel de „proiecte de importanță națională privind rețeaua electrică de transport” din Legea 120/2019, pe care îl redefinește în felul următor: „toate proiectele de investiții în infrastructura privind rețeaua electrică de transport, care vizează mărirea capacității de racordare la rețeaua electrică de transport și de interconexiune cu statele vecine [...]”. Miza acestei modificări este instituirea automată prin efectul legii pentru toate proiectele de infrastructură de transport al energiei electrice a regimului de proiecte de importanță națională privind rețeaua electrică de transport, nemaifiind nevoie de o hotărâre specifică de Guvern în acest scop, așa cum se prevede momentan în Legea 120/2019.

De asemenea, Proiectul de Ordonanță privind Rețeaua de Transport extinde înlesnirile de care se bucură aceste proiecte precum scoaterea mai facilă a terenurilor aferente din circuitul forestier, scutiri de la taxele de autorizare sau, ca element inedit, comasarea autorizației de construire cu cea de desființare a construcțiilor existente pe coridorul de expropriere.

În plus, ambele proiecte de acte normative prevăd termene scurte de răspuns din partea autorităților și extind în mod rezonabil eficient aplicarea procedurii aprobării tacite la avizele intermediare și autorizațiile finale.

3.     Concluzii

Conceptul de proiect de importanță națională în domeniul energiei electrice ar putea constitui un instrument util pentru investiții publice în domeniul energiei promovate de statul român sau operatorii de rețea dar și pentru investiții private, în contextul legislației europene de sprijinire a proiectelor regenerabile (RED III).

Recent reglementat la sfârșitul anului trecut, acesta ar putea deveni un mecanism eficient pentru autorizarea accelerată și debirocratizarea investițiilor strategice în domeniul energiei.