Rădulescu: Turbulenţele financiare recente de pe plan internaţional au avut un efect limitat asupra sistemului bancar românesc

 

"În ceea ce priveşte sistemul bancar românesc, putem să spunem că turbulenţele financiare recente de pe plan internaţional au avut un efect limitat. Nivelul de contagiune directă şi indirectă în urma deteriorării sentimentelor pieţelor financiare a fost unul relativ redus, pentru că sistemul nostru are rezilienţă mai mare. De ce? Avem multe depozite de tip retail, cu o volatilitate scăzută în structura de finanţare, iar raportul de credite faţă de depozitele atrase s-a redus de la 125%, cât era în martie 2009, când depindeam într-o măsură foarte mare de resursele externe şi când a avut loc şi Acordul acela de la Viena, România s-a împrumutat cu 20 de miliarde de euro, iar la câţiva ani după aceea s-au găsit foarte mulţi viteji de după război să spună da, de ce aţi luat atât de mulţi bani, că trebuia să daţi mai puţin? Dar ceea ce s-a întâmplat atunci este că am reuşit să evităm o situaţie mult mai periculoasă, în care am fi putut intra datorită acestui raport de 125% dintre credite şi depozite. Acum, în martie 2023, suntem undeva pe la 65% cu acest raport, ceea ce asigură multă stabilitate, dar în acelaşi timp, după părerea mea, merge puţin dincolo de nivelul optim. Deja intră în zona în care banii sunt folosiţi mai puţin eficient, având în vedere că băncile atrag resurse şi nu le plasează în credite neguvernamentale", a spus Eugen Rădulescu, la conferinţa de presă pentru lansarea "Raportului asupra stabilităţii financiare ediţia 1/2023 (nr. 14 (24)/2023)".

 

El a precizat faptul că sistemul bancar românesc nu mai depinde de surse de finanţare externe. În martie 2023, pasivele externe reprezintă numai 7% din pasivele sistemului bancar, faţă de 30% în septembrie 2009.

 

Eugen Rădulescu a spus că măsurile macroprudenţiale adresare debitorilor îşi dovedesc eficienţa prin rate de neperformanţă redusă a debitorilor care au contractat credite după introducerea gradului de îndatorare de 40 - 45%.

 

"Stabilirea unui grad de îndatorare de 40 - 45% în anumite situaţii pentru totalul îndatorării unui client, respectiv, aceasta este ponderea serviciului datorie în veniturile unui debitor, a fost stabilită la 40, respectiv 45% în ianuarie 2019. Şi observăm că înainte de această dată cam 50-55% chiar din creditele ipotecare duceau la un grad de îndatorare mai mare decât 45%. După ce s-a modificat această reglementare, ponderea aceasta a scăzut semnificativ şi în prezent se învârteşte în jurul valorii de 15%. Deci numai 15% din credite sunt cu o rată de îndatorare mai mare de 40, respectiv 45%. Noi folosim expresia engleză DSTI, debt service-to-income, de 40% pentru creditele în lei şi de 20% pentru cele denominate în valută în cazul în care debitorii nu sunt apăraţi prin venituri în valută împotriva riscului de curs valutar. Deci acestea sunt valorile obişnuite. Avem şi un grad de flexibilitate, pentru că 15% dintre creditele noi acordate din fiecare trimestru sunt exceptate de la limita de 40-45% în funcţie de relaţia dintre client şi bancă. Trebuie spus că, deşi măsura a fost adoptată din 2019, ea nu a avut un efect negativ asupra fluxului de credit bancar", a declarat Eugen Rădulescu.

 

A explicat că a urmat perioada în care dobânzile nu mai erau scăzute, precum în 2019, data la care a fost luată măsura, dar rata creditelor neperformate a continuat să scadă.

 

"Avem o creştere a serviciului datoriei cu 40% ca urmare a creşterii ratelor dobânzilor. Cu toate acestea, avem o rată de neperformanţă care este mai redusă decât cea a portofoliului agregat, numai 0,6% pentru creditele acordate după 2019, comparativ cu 1,6% pentru întregul portofoliu", a spus Eugen Rădulescu.

 

El a menţionat că, începând de la data de 1 iulie, a predat conducerea Direcţiei de Stabilitate Financiară lui Florian Neagu, şi că s-a retras pe o poziţie ne-executivă, potrivită pentru o persoană care se apropie de vârsta de pensionare.