Vasilescu: Banca Naţională a reuşit să facă din cursul valutar un stâlp de stabilitate pentru economia naţională

 

"Cursul valutar este un indicator foarte special şi are conotaţii psihologice foarte multe. E de ajuns ca o voce de la Banca Naţională să vină şi să spună ceva în legătură cu viitorul cursului valutar, ca piaţa să reacţioneze imediat în direcţia asta. Din această cauză, Banca Naţională a României şi, asemenea ei, toate băncile mari din lume nu fac comentarii privind intervenţiile de pe piaţa valutară. Banca Naţională a făcut comentarii foarte puţine şi mai ales de felul următor: că Banca Naţională intervine pe piaţa valutară. Intervine atunci când leul în raport cu euro se apreciază exagerat sau intervine atunci când leul în raport cu euro se depreciază exagerat. În alte situaţii, Banca Naţională recurge la alte instrumente pentru a reglementa cursul (...) Faptul că Banca Naţională şi-ar fi făcut nişte prognoze care sunt aici, eu mă refer la nişte lucruri foarte simple. Pe calcule. Banca Naţională nu numai că a făcut comentarii, a publicat un comunicat în care a arătat că, după ce rezerva valutară a crescut cu 2,7 miliarde, în luna octombrie, în noiembrie a avut o scădere de 700 de milioane. Mulţi din piaţă au zis că Banca Naţională a intervenit, a vândut valută. Problema este că Banca Naţională nu avea nevoie să vândă valută în momentul de faţă, pentru că cursul nu era ameninţat de nimic", a susţinut Vasilescu.

 

Conform oficialului BNR, cursul este stabil din octombrie 2009 şi până în prezent, iar leul s-a depreciat faţă de euro cu doar 89 de bani.

 

"Practic, Banca Naţională a putut să spună că a reuşit să facă din cursul valutar un stâlp de stabilitate pentru economia naţională, încercată de multe riscuri, de multe incertitudini şi mai ales de deficite. Avem un deficit de buget, avem deficit de balanţă comercială, avem deficit de cont curent, avem alte deficite, ca deficitul de autostrăzi, ca deficitul de spitale moderne şi aşa mai departe. Ei bine, Banca Naţională a reuşit să facă din cursul valutar un stâlp al stabilităţii. În condiţiile astea, fără să vândă valută, cursul se menţine acolo şi Banca Naţională a dat raport clar. Ce s-a întâmplat? România a avut pe luna respectivă, în noiembrie, o plată de 1,7 miliarde de euro, o datorie a statului. Cunoaşteţi foarte bine că statul român are un deficit bugetar. Deficitul bugetar e definit într-un fel de cărţi, dar eu să vi-l definesc altfel, ca să se înţeleagă mai bine ce înseamnă acest deficit bugetar. Bugetul este constituit din două părţi: o parte de venituri şi o parte de cheltuieli. Se trage linie după ce veniturile se egalizează cu ce cheltuim. Dar acolo unde s-a tras linie, veniturile s-au încheiat şi cheltuielile continuă. Aici apare deficitul bugetar, care nu este altceva decât suma cu care statul se poate împrumuta pe pieţele internaţionale şi interne ca să-şi îndeplinească obligaţiile bugetare", a explicat consilierul guvernatorului BNR.

 

Acesta a atras atenţia asupra faptului că dacă o ţară se îndatorează prea mult şi deficitul creşte "pieţele internaţionale încep să devină suspicioase şi nu-ţi mai dau împrumuturi".

 

"Banca Naţională nu a avut nevoie de aşa ceva, n-a avut nevoie să intervină pentru a sprijini cursul. Sunt 31 de ani de luptă în Banca Naţională cu aducerea acestui curs valutar la rolul de astăzi de stâlp al stabilităţii. De ce trebuie să plătească Banca Naţională datoria ţării? Pentru că rezerva este a ţării (...)", a punctat Adrian Vasilescu.

 

Mediul financiar-bancar şi de afaceri din România discută, vineri, în cadrul dezbaterii cu titlul "Learned Lessons in Crises Times A Global Puzzle", despre cele mai importante evenimente economice ale anului.