VIDEO INTERVIU England-Joseph (Centrul de Audit al SUA): S-a făcut prea puţin în România pentru a stimula performanţa în instituţiile şi companiile de stat

Prea puţine lucruri s-au făcut până acum pentru a stimula performanţa în instituţiile şi companiile de stat în România, a afirmat Judy England-Joseph, consultant al Centrului de Excelenţă în Audit al SUA (GAO), într-un interviu acordat AGERPRES.

Ea s-a aflat la Bucureşti timp de două săptămâni pentru a acorda consultanţă Curţii de Conturi a României pentru implementarea unui proiect derulat în colaborare cu Banca Mondială pe tema auditului performanţei.

În opinia expertului american, auditul performanţei ar trebui să fie o prioritate pentru Curtea de Conturi, pentru ca banii publici să fie folosiţi cât mai eficient. Dar schimbarea este dificilă, iar la Curtea de Conturi sunt oameni care sunt aici de mult timp, care sunt reticenţi la schimbare şi care se simt confortabil cu modul în care au desfăşurat până acum auditurile, spune ea.

England-Joseph a vorbit, în interviu, şi despre felul în care guvernele ar trebui să folosească banii publici pentru a ajuta populaţia şi firmele să facă faţă crizei energetice.
 
AGERPRES: Vă aflaţi în România pentru a sprijini Curtea de Conturi în cadrul proiectului cu Banca Mondială. Puteţi să ne spuneţi câteva lucruri despre proiect? Care este scopul acestuia?

Judy England-Joseph: Sunt aici - mă aflu de două săptămâni, săptămâna trecută şi săptămâna aceasta - pentru a preda auditul performanţei, care este sinonim cu evaluarea performanţei. Este un mod prin care se face auditare, un mod care diferă foarte mult de ce consideră auditare multe ţări.

Majoritatea ţărilor se uită la auditare ca fiind de natură financiară sau conformitate, control. Auditul performanţei este un tip de audit care există de mulţi ani, iar organizaţia pe care o reprezint eu, biroul de responsabilitate al Guvernului din Statele Unite, centrul de excelenţă în audit, noi facem auditul performanţei de 60-70 de ani.

Auditul performanţei se referă la a încerca să înţelegem mai bine modul în care funcţionează programele guvernamentale. Cum pot acestea să funcţioneze într-un mod mai eficient, mai eficace, astfel încât ce oferim cetăţenilor, ce oferim publicului, să fie exact ce şi-a dorit Parlamentul prin legi.

Sau dacă vrem să ne asigurăm că un anumit program care este pus la dispoziţia cetăţenilor, de exemplu din România, acesta într-adevăr le va oferi serviciile de calitate pe care le merită, pentru că îşi plătesc taxele, astfel încât Guvernul să facă treabă bună. Noi îi ajutăm să înveţe să facă diferite tip de audit, care au mai mult impact, un audit care se concentrează mai mult pe rezultate.

Ce înseamnă mai exact acest tip de audit?

Curtea de Conturi lucrează încercând să facă audit al performanţei de câţiva ani deja. Actualul preşedinte, domnul Busuioc (preşedintele Curţii de Conturi, Mihai Busuioc n.r), este o persoană care a încercat foarte mult să stimuleze, să crească gradul de sofisticare şi calitatea auditurilor de perfomanţă. Şi tocmai de aceea s-a solicitat asistenţă tehnică.

Un motiv pentru care auditurile performanţei sunt atât de importante este că de multe ori când ne gândim la audituri financiare ne uităm la câţi bani s-au cheltuit şi dacă putem vedea în ce direcţie s-au dus banii. Dar asta nu ne spune niciodată ce am primit în schimb pentru banii cheltuiţi. A existat o rentabilitate a investiţiei? Am obţinut ce ne-am dorit să obţinem prin acea investiţie?

Aici, în România, Curtea de Conturi încearcă să crească gradul de sofisticare şi capabilităţile pentru realizarea acestui tip de audit, pentru că asta va aduce beneficii oamenilor, cetăţenilor, Parlamentului şi ministerelor care sunt auditate. Este vorba despre o bună guvernanţă, despre modul în care îmbunătăţim modul în care funcţionează Guvernul.

Deci instituţiile şi companiile trebuie să aibă o performanţă mai bună.

Da, vrem să ne concentrăm pe performanţă. Adică nu e suficient să le dăm banii să-i cheltuiască. Trebuie să ne asigurăm că-i cheltuiesc pe ce trebuie, că-i cheltuiesc într-un mod care să fie într-adevăr în beneficiul cetăţenilor români.

Este interesant, pentru că auditul performanţei se face de mult timp în Statele Unite şi în Europa. Dar doar în ultimii ani mai multe ţări au început să se îndrepte în direcţia aceasta. Tocmai de aceea mă bucur foarte mult că Curtea de Conturi a României încearcă să se îndrepte către viitorul contabilităţii şi către viitorul unei mai bune răspunderi la nivelul Guvernului.

S-a făcut aşa ceva până acum?

S-a făcut câteva ceva în ultimii ani, dar puţin. Acum este pentru prima dată când aş spune că există un angajament concentrat pentru a face mai bine, pentru a respecta standardele internaţionale. Adică nu se mai rezumă la cum am vrea să facem noi lucrurile, cia vrem să avem o calitate mai bună a muncii noastre, astfel încât să corespundă cu ce se întâmplă în restul lumii. Dar schimbarea e dificilă, iar la Curtea de Conturi sunt oameni care sunt aici de mult timp, care sunt reticenţi la schimbare, care se simt confortabil cu modul în care au desfăşurat până acum auditurile.

Eu aş spune că trebuie să ne uităm foarte atent pentru a vedea dacă obţinem ceea ce ne dorim de la o organizaţie aşa cum este Curtea de Conturi. Şi aş spune că astăzi, deşi Curtea face nişte rapoarte foarte bune, încă este departe de ce poate realiza pentru Guvern şi pentru cetăţeni. Tocmai de aceea auditul performanţei este atât de important.

Cum aţi descrie activitatea pe care a avut-o până acum Curtea de Conturi a României?

Noi ne-am uitat doar la câteva audituri, pe zona de audit al performanţei şi aş spune că sunt nişte rapoarte foarte bune. Este clar că muncesc din greu şi asta e un lucru pe care l-am observat fiind aici, dar şi în timpul întâlnirilor din mediul virtuaal. Auditorii din Curte lucrează multe ore pe zi.

Un lucru pe care încercăm să-l predăm este faptul că vrei să faci un audit în care oamenii să înţeleagă ce schimbări sunt necesare şi cum pot face acele schimbări. Pentru că uneori putem formula nişte recomandări, iar ministerele să considere: nu ştiu dacă merită să fac acest lucru, sau: sunt atât de ocupat cu x şi y, de ce să mai încerc să mai fac ceva ce îmi recomandă Curtea de Conturi?

Ce recomandăm noi este că, dacă ajutăm ministerele să înţeleagă rezultatele pe care le-au obţinut, impactul pe care îl vor avea în urma implementării recomandărilor rezultate din auditul performanţei, atunci calitatea rezultatelor va fi mult mai bună.

La Curte, în momentul de faţă se lucrează pentru a îmbunătăţi modul în care îşi redactează rapoartele. Mass-media şi ministerele şi Parlamentul atunci când acestea primesc un raport să poată înţelege, să putem înţelege ce să facem cu acest raport. Cred că multe organizaţii de audit, iar Curtea de Conturi din România nu este singura, ei scriu ca nişte contabili, ca auditorii. E plictisitor. Sunt multe informaţii, dar avem nevoie ca cineva să facă un pas în spate şi să zică: ok, spune-mi ce lucru e cel mai important, care e idea?

Sunt atâtea informaţii încât nu reuşim să ne prindem ce trebuie să facem. Cam acesta este lucrul la care lucrăm în training-ul nostru. La cum să facem rapoartele noastre mai accesibile cititorului, punând accent pe cititorul raportului, nu pe noi, pe auditori şi să spunem noi ce gândim.

Adică pentru a înţelege mai bine ce trebuie să facă pe viitor.

Exact. Astfel munca noastră devine mai relevantă, mai uşor de înţeles, mai utilă.

De ce este atât de important? Pentru că vorbim de bani publici?

Doamne, da! Oamenii plătesc taxe, acestea ajung la Trezorerie, iar noi ca cetăţeni vrem să ne asigurăm că banii pe care îi dăm Guvernului sunt cheltuiţi într-un mod inteligent, eficient şi eficace. Sunt unele zone, şi Curtea de Conturi este una dintre acestea, care se uită şi îi urmăresc pe cei care au făcut ceva necorespunzător. Munca asta nu e deloc rea, dar nu e ceva sistemic. Asta nu previne problemele viitoare, îţi permite să urmăreşti o situaţie sau două situaţii sau persoane rele, dar nu corectezi sistemul care i-a permis acelei persoane să facă acel lucru.

Iar publicul şi-ar dori să vadă că cineva a fost prins, dar publicul ar trebui să îşi dorească... Ce ar trebui să ceară Guvernului este să pună punct acestei probleme pentru a nu se perpetua, pentru a nu se reflecta în modul în care funcţionează Guvernul. Tocmai de aceea auditul performanţei este atât de important, pentru că îţi permite să urmăreşti problemele sistemice astfel încât să le prevenim şi ele să nu mai aibă loc pe viitor.

Haideţi să vorbim despre actuala situaţie şi criza energetică. Consideraţi că Guvernul nostru a luat decizii bune în ceea ce priveşte schema de sprijin, care implică bani publici?

Nu sunt suficient la curent cu ce a făcut Guvernul dumneavoastră, dar pot să vă spun ce s-a întâmplat în Statele Unite, în calitate de cetăţean.

Şi noi avem frustrări pentru că preţul la carburanţi a crescut foarte mult la benzinărie, preţurile sunt mari, la fel şi costul alimentelor. Însă recunoaştem, majoritatea dintre noi, din America, recunoaştem că e o problemă globală. Este generată de războiul din Ucraina şi de alte probleme.

Însă categoric vorbim de conflictul din Ucraina. Eu sper ca situaţia din Ucraina să fie una temporară, ca lucrurile să nu se extindă, pentru că asta ar fi îngrozitor pentru întreaga lume. Însă, cred că dacă se încheie o să revenim la un un anumit nivel de normalitate şi n-ar mai fi o problemă. Dar toată lumea a fost afectată.

Nimeni nu are un buget suficient de mare, nimeni nu are suficienţi bani pentru a gestiona toate aceste lucruri şi eu apreciez că toţi cetăţenii lumii se confruntă cu asta.

Este în regulă că se folosesc bani publici pentru a ajuta oamenii şi firmele în această situaţie?

Eu cred că da, e un lucru bun acest lucru. Administraţia din Statele Unite foloseşte banii pentru a ajuta multe companii, din diferite motive, dar în interesul ţării. Însă avem subvenţii pe diferite tipuri de recolte pentru că vrem să ne asigurăm că ele continuă să fie cultivate pentru noi şi pentru întreaga lume. Deci sunt mai multe moduri în care alocăm fonduri publice către diferite entităţi în interesul ţării.

De ce să nu facem acelaşi lucru şi pentru cetăţeni? Când ei suferă, de ce să nu facem ceva pentru a-i ajuta, pentru a-i proteja atunci când sunt într-o situaţie de criză? Nu ştiu ce a făcut ţara dumneavoastră. La noi, ok, sunt multe dezbateri, dar noi am încercat să facem cât de mult considerăm posibil pentru a-i ajuta pe oameni să depăşească criza. Şi nu vorbim doar de ce se întâmplă în Ucraina. Vorbim şi de pandemia de Covid.

Consideraţi că guvernele, la nivel mondial, au luat decizii greşite în ceea ce priveşte criza Covid?

Aş spune că pandemia i-a făcut pe mulţi să nu fie în largul lor, i-a neliniştit pe mulţi, oamenii nu au mai ştiut ce să facă, s-au temut, a existat multă nesiguranţă, mult necunoscut. A fost o situaţie atât de neobişnuită încât nu pot să dau vina pe majoritatea ţărilor că nu au ştiut tot ceea ce trebuie să facă şi că nu au reuşit să răspundă atât de repede pe cât ne-am fi dorit să o facă.

În Statele Unite noi avem multe planuri, multe pregătiri pentru pandemie şi nu am respectat tot ceea ce planificasem. Însă acesta este avantajul unei Curţi de Conturi care vine după aceea şi întreabă de ce am făcut ceea ce am făcut şi spune cum am putea face lucrurile mai bine astfel încât să nu mai existe întârzieri, să nu avem probleme. Şi dacă avem mişte planuri bune, de ce nu le folosim? De ce am ales să nu ne ţinem de ele? Cam acestea sunt întrebările la care încercăm să răspundem astăzi în Statele Unite, în cadrul organizaţiei de audit din care fac parte. Noi încercăm să vedem cum putem să ne îmbunătăţim, astfel încât, dacă acest lucru ni se mai întâmplă vreodată, să fim mult mai bine pregătiţi şi să punem în aplicare planurile bune pe care le-am elaborat.

O instituţie de audit cum e Curtea de Conturi are un astfel de rol, să fie ochi, urechi, mintea publicului şi a Parlamentului. Tocmai de aceea mi se pare că e foarte important ca Curtea să fie sprijinită de Parlament. Relaţia între Curte şi Parlament trebuie să fie din ce în ce mai bună, o mai bună bună interacţiune. În Statele Unite, organizaţia mea este foarte apropiată de Parlament, de Congres şi sprijină nevoile acestora. Suntem o agenţie independentă, suntem obiectivi, dar suntem o organizaţie care încearcă să ofere informaţie decidenţilor, astfel încât ei să ia nişte decizii mai bune, mai bine informate. Şi acesta consider că este rolul Curţii şi ar trebui să continue să-l dezvolte în viitor, pentru că e un lucru extrem de valoros.

Consideraţi că în anii viitori ar putea fi mai multe state state care ar putea intră în recesiune, aşa cum a spus FMI acum câteva zile?

Din nou, nu sunt expert ca să pot să spun de unde vin evaluările lor, pe ce se bazează. Cred că sunt nişte nelinişti la nivel economic, având în vedere ce se întâmplă în Ucraina, mai ales. Şi din cauza asta suntem pe un tren nesigur. Nu ştim ce se va întâmpla în viitor.

Şi aici nu vorbim doar de conflictul din Ucraina, vorbim şi de pandemie. Sunt mai multe lucruri care au afectat, care au avut un impact asupra economiei mondiale. N-aş fi surprinsă dacă unele companii vor avea probleme financiare şi nu vor supravieţui. Nu ar fi deloc neobişnuit, având în vedere situaţia prin care trecem. Dar nu sunt expert în acest domeniu şi nu vă pot spune şi nu pot previziona ce se va întâmpla în viitor.

În cazul în care o să ne confruntăm cu o altă pandemie sau dacă revine pandemia de Covid, care ar fi cel mai mare risc?

Cea mai mare preocupare a mea ar fi faptul că tot ceea ce am învăţat nu se aplică, adică să o luăm de la capăt, ca şi cum ar fi o pandemie nou-nouţă. Ar trebui să învăţăm din trecut. Eu sper ca una dintre lecţiile învăţate să se refere la cât de minunat a fost atunci când întreaga comunitate la nivel mondial s-a reunit pentru a se sprijini, pentru a comunica. Pentru că fiecare ţară încerca să-şi gestioneze criza din propria ţară, dar eu am apreciat foarte mult faptul că a părut la un moment dat că lumea s-a reunit, că se pot sprijini unele ţări pe altele pentru a depăşi aceste momente dificile. În viitoarele pandemii, pentru că sunt sigură că vom mai avea astfel de lucruri, trebuie doar să fim pregătiţi şi trebuie să învăţăm din lecţiile trecutului, din istorie.

Şi trecutul recent este o sală de clasă foarte bună pentru a vedea şi a ne asigura că nu mai facem ce am făcut data trecută, pentru acele lucruri pe care nu le-am făcut bine. Pentru ce am făcut bine, atunci ar trebui să vedem cum putem să continuăm să le facem bine şi mai departe şi poate chiar mai bine. Aşa că sper că ţara şi întreaga lume învaţă ceva din trecutul recent. Istoria este o lecţie importantă prin care să învăţăm.

Şi dacă ar fi să revin la Curtea de Conturi, exact de asta e vorba când vorbim de audit. Ne uităm la trecut pentru a vedea ce putem învăţa din el şi pentru a folosi apoi în viitor, pentru a putea formula nişte recomandări pentru Parlament sau pentru ministere, pentru entităţile auditate şi să le spunem: "Iată câteva lucruri şi pe baza lecţiilor din trecut aceste lucruri nu au mers foarte bine, puteau fi făcute mai bine. Iată câteva lucruri pe care le puteţi face pentru a îmbunătăţi lucrurile astfel încât să nu mai aveţi aceleaşi probleme pe care le-aţi avut în trecut".