WWF România: Noul Cod Silvic nu instituie o reformă clară a sistemului de combatere a exploatărilor ilegale

 

"Rămânem cu acelaşi sistem ineficient de combatere a exploatărilor ilegale centrat pe marcarea arborilor, vânzarea lemnului pe picior şi identificarea cioatelor nemarcate în 7 milioane de hectare de pădure. Deficienţele generate de acest sistem, care şi-a dovedit cu prisosinţă ineficienţa în ultimii 30 de ani, vor continua: (i) acte de punere în valoare pentru volume mai mici decât cele reale în teren; (ii) tăieri ilegale produse cu ajutorul unor dispozitive falsificate; (iii) dificultate sau chiar imposibilitatea verificării legalităţii, dublate de faptul că (iv) nu oferă probe concludente în instanţă. Se impune o reformă a Sistemului actual de control centrat pe 'marcarea' şi paza arborilor în pădure într-unul axat pe controlul volumelor materialelor lemnoase ce ies din pădure", se precizează într-un comunicat al organizaţiei de mediu, transmis AGERPRES.

 

Potrivit sursei citate, modul în care este definită introducerea pe piaţă, mai ales aşa cum este definită exploatarea şi lemnul brut, contravin reglementărilor Uniunii Europene (UE) în domeniu care instituie responsabilităţi clare pentru introducerea în piaţă a lemnului.

 

De asemenea, nu este asumată de către autoritate dezvoltarea şi punerea la dispoziţie a instrumentelor moderne de monitorizare a cantităţilor de lemn transportate şi a unicităţii transporturilor, pentru combaterea practicilor neconforme (i.E. instituirea "sigiliului electronic al transporturilor" şi posibilitatea estimării automate a volumului utilizând tehnici moderne IT/ AI operaţionalizate prin sistemul informaţional integrat de urmărire a materialelor lemnoase).

 

În viziunea activiştilor de mediu, prin noul Cod Silvic "este legalizată o creştere necontrolată a exploatărilor de lemn: presupune riscuri majore pentru conservarea pădurilor la nivel de peisaj dar şi în ce priveşte dezvoltarea unei bioeconomii durabile".

 

"Sunt avansate o serie de prevederi care permit creşterea necontrolată a volumului de lemn, exploatabil în mod legal, fără o evaluare prealabilă a impactului cumulat pe care aceste măsuri îl pot avea la nivelul peisajului forestier naţional/regional. În cazul proprietăţilor cu suprafaţa de până la 100 ha (dar care cumulat ar putea să depăşească 2 mil. ha), alegerea sortimentelor ţel de producţie şi implicit alegerea vârstei exploatabilităţii nu ar trebui să se poată realiza decât în mod condiţionat, cu trimitere către un nou set de norme tehnice (ex: posibil codru neregulat), prin care să se urmărească o serie de indicatori de rezultat riguroşi pentru a preveni efectul cumulat al tăierilor de regenerare la nivelul peisajului. De asemenea, trebuie clar instituit că această posibilitate nu se aplică pentru proprietăţile ce derivă din dezmembrarea unor suprafeţe de peste 100 ha, la nivelul anului de referinţă 2022 - o măsură necesară care să prevină divizarea administrativă a proprietăţilor de peste 100 ha", notează WWF România.

 

Pe lista altor puncte nevralgice ale Codului Silvic, semnalate de către organizaţia de mediu, se mai află: nu este prezentată nicio evaluare a riscurilor pe care "inflaţia de lemn", nu este prevăzută o reformă reală şi adecvată a modului de întocmire a Amenajamentelor Silvice, lipseşte susţinerea pentru valorificarea şi prelucrarea superioară a lemnului în România, ceea ce va continua să afecteze dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale, nu este promovată şi susţinută valorificarea şi prelucrarea superioară a lemnului pe plan local, trebuie stabilit prin lege, fără echivoc, că prin regulamentul de valorificare a masei lemnoase impus RNP Romsilva şi RPL, sunt instituite practic "obligaţii de serviciu public".

 

De asemenea, se menţionează că gospodărirea pădurilor nu integrează în mod adecvat măsurile specifice pentru conservarea biodiversităţii, nefiind incluse în lista Valorilor Ridicate de Conservare ecosistemele forestiere rare, ameninţate şi periclitante, pădurile incluse în patrimoniul mondial UNESCO, pădurile incluse în Catalogul Naţional al Resurselor Genetice Forestiere, zonele de concentrare critică/zonele de refugiu cu utilizare sezonieră critică sau habitatele marginale naturale de mare valoare conservativă.

 

"Nu este instituit un sistem de monitorizare care să măsoare eficienţa sistemului de control, bazat pe "indicatori de rezultat" şi care să evalueze periodic nivelul recoltărilor ilegale de lemn la nivel naţional, cu evidenţierea evoluţiei modului de operare şi a factorilor de risc specifici. În continuare, vom auzi cifre asumate doar despre numărul controalelor sau valoarea sancţiunilor aplicate, dar nu şi o estimare a cantităţilor de lemn recoltate ilegal/ nefiscalizate. Astfel, vor continua controversele pe această temă şi nu vor putea fi soluţionate eficient breşele din sistemul de combatere a recoltărilor ilegale. Nu este instituit un sistem de evidenţă publică în ceea ce priveşte rezumatul registrelor de Control. Nu este asumată de Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură un program de finanţare pentru accesibilizarea fondului forestier naţional de producţie şi crearea unei infrastructuri forestiere prietenoase cu mediul", susţin specialiştii WWF România.

 

În acelaşi timp, WWF România este de părere că interesul legitim al comunităţilor dependente de pădure este "iarăşi ignorat", fiind tratat "superficial".

 

"Nu este garantată facilitarea accesului la resursele oferite de pădure/ serviciile pe care ele îl consideră un drept fundamental şi de care depind. Acest acces le este îngrădit inclusiv prin procedurile administrative de achiziţie a serviciilor publice, de valorificare a lemnului sau prin cesionarea dreptului de colectare a produselor accesorii ale pădurii. Practic, aceste comunităţi trebuie să câştige o competiţie economică cu marii procesatori de lemn/prestatori de servicii, care fac adesea uz de practici neconcurenţiale şi care generează un impact de mediu mult mai mare", se apreciază în comunicat.

 

Specialiştii subliniază faptul că România riscă să rămână cu mai puţine păduri.

 

"Vegetaţia forestieră din afara FFN (Fondul Forestier Naţional, n.r.) rămâne în continuare a nimănui. Vegetaţia forestieră din afara FFN nu este considerată pădure chiar dacă îndeplineşte criteriile de definire a pădurii. În condiţiile în care aceste suprafeţe până acum au fost considerate a fi păduri, adoptarea în forma propusă a codului silvic va genera inadvertenţe în raportările externe referitoare la suprafeţele de pădure deţinute de România. Gospodărirea acestor păduri ar trebuie făcută în baza unui ghid comun asumat de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultura în colaborare cu autoritatea publică centrală care răspunde de agricultură. Includerea în fond forestier a acestor păduri trebuie să beneficieze de plăţi compensatorii a căror sursă de finanţare trebuie asumată în mod explicit - altfel rămâne un deziderat inaplicabil", conform sursei citate.

 

Reprezentanţii WWF consideră că textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce, iar forma şi estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia şi claritatea dispoziţiilor.