
CJUE: Instanţa competentă are sarcina de a aprecia temeinicia refuzului îmbarcării unui resortisant al unui stat terţ
30 Aprilie 2020
AGERPRESTribunalul de la Luxemburg a analizat un incident care a avut loc în luna septembrie 2015, când D.Z., resortisant al Kazahstanului, s-a deplasat la aeroportul din Larnaca (Cipru) în vederea îmbarcării pentru un zbor al companiei aeriene române Blue Air cu destinaţia Bucureşti (România), unde prevăzuse să rămână până la 12 septembrie 2015.
![]() |
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis, joi, că refuzul îmbarcării în avion a unui pasager pentru motivul că acesta ar fi prezentat documente de călătorie pretins necorespunzătoare nu privează, în sine, pasagerul de protecţia prevăzută de Regulamentul în materie de compensare şi de asistenţă a pasagerilor aerieni, informează un comunicat de presă al CJUE.
De asemenea, CJUE susţine că în caz de contestare din partea acestui pasager, revine instanţei competente sarcina de a aprecia caracterul temeinic sau nu al motivelor acestui refuz.
Tribunalul de la Luxemburg a analizat un incident care a avut loc în luna septembrie 2015, când D.Z., resortisant al Kazahstanului, s-a deplasat la aeroportul din Larnaca (Cipru) în vederea îmbarcării pentru un zbor al companiei aeriene române Blue Air cu destinaţia Bucureşti (România), unde prevăzuse să rămână până la 12 septembrie 2015. La momentul controlului la aeroport, cetăţeanul din Kazahstan a prezentat paşaportul său, un permis de şedere temporară cipriot, cererea de eliberare a vizei de intrare pe teritoriul român pe care o depusese anterior pe site-ul internet al Ministerului Afacerilor Externe român, precum şi răspunsul ministerului menţionat potrivit căruia o asemenea viză nu era necesară. Contactat de angajaţii societăţii care acţionează în calitate de mandatar al Blue Air în aeroportul din Larnaca, personalul la sol al Blue Air din aeroportul Bucureşti a arătat că D.Z. nu putea intra în România în lipsa deţinerii unei vize naţionale, ceea ce a avut drept consecinţă refuzul la îmbarcarea acestuia.
De asemenea, CJUE susţine că în caz de contestare din partea acestui pasager, revine instanţei competente sarcina de a aprecia caracterul temeinic sau nu al motivelor acestui refuz.
Tribunalul de la Luxemburg a analizat un incident care a avut loc în luna septembrie 2015, când D.Z., resortisant al Kazahstanului, s-a deplasat la aeroportul din Larnaca (Cipru) în vederea îmbarcării pentru un zbor al companiei aeriene române Blue Air cu destinaţia Bucureşti (România), unde prevăzuse să rămână până la 12 septembrie 2015. La momentul controlului la aeroport, cetăţeanul din Kazahstan a prezentat paşaportul său, un permis de şedere temporară cipriot, cererea de eliberare a vizei de intrare pe teritoriul român pe care o depusese anterior pe site-ul internet al Ministerului Afacerilor Externe român, precum şi răspunsul ministerului menţionat potrivit căruia o asemenea viză nu era necesară. Contactat de angajaţii societăţii care acţionează în calitate de mandatar al Blue Air în aeroportul din Larnaca, personalul la sol al Blue Air din aeroportul Bucureşti a arătat că D.Z. nu putea intra în România în lipsa deţinerii unei vize naţionale, ceea ce a avut drept consecinţă refuzul la îmbarcarea acestuia.
D.Z. a formulat o acţiune împotriva Blue Air la Tribunalul Districtual din Larnaca, Cipru, în scopul de a fi compensat pentru prejudiciul pe care considera că l-a suferit ca urmare a acestui refuz. În aceste condiţii, instanţa de trimitere a solicitat Curţii de Justiţie să interpreteze Decizia privind regimul simplificat de control al persoanelor la frontierele externe, Codul Frontierelor Schengen, precum şi Regulamentul în materie de compensare şi de asistenţă a pasagerilor aerieni. Potrivit articolului 3 din respectiva decizie, cele patru state membre vizate de aceasta, printre care România, pot să recunoască ca fiind echivalente cu vizele lor naţionale, pentru şederi pe teritoriul lor pentru o perioadă care nu depăşeşte 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, vizele şi permisele de şedere eliberate de celelalte state membre astfel vizate.
Prin hotărârea pronunţată astăzi, Curtea consideră mai întâi că, atunci când un stat membru vizat de respectiva decizie se angajează, astfel cum a procedat România, să aplice decizia şi regimul prevăzut de articolul 3 din aceasta şi să recunoască drept echivalente cu propriile sale vize vizele şi permisele de şedere eliberate de celelalte state membre destinatare ale respectivei decizii, acest stat membru este obligat să recunoască în principiu toate documentele menţionate de acest articol pentru şederile care nu depăşesc 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile şi nu poate deroga, de la caz la caz, de la acest regim.
"Curtea a statuat că un resortisant al unui stat terţ, titular al unei vize de intrare sau al unui permis de şedere care beneficiază de o asemenea recunoaştere, poate invoca această dispoziţie împotriva acestui stat membru (efect direct)", se arată în hotărârea CJUE. "Cu toate acestea, pasagerul nu poate opune decizia operatorului de transport aerian care i-a refuzat îmbarcarea pentru motivul că intrarea pe teritoriul statului membru de destinaţie ar fi fost refuzată de autorităţile acestui din urmă stat, întrucât, procedând astfel, operatorul de transport aerian nu acţionează în calitate de emanaţie a acestui stat membru", adaugă Curtea.
În continuare, Curtea arată că faptul că "un operator de transport aerian refuză îmbarcarea unui resortisant al unui stat terţ, în lipsa unei decizii de refuz al intrării scrise, motivate şi comunicate persoanei interesate, este contrar Codului Frontierelor Schengen". În sfârşit, Curtea a statuat că "refuzul la îmbarcare motivat de caracterul pretins necorespunzător al documentelor de călătorie nu privează, în sine, pasagerul de protecţie în temeiul Regulamentului în materie de compensare şi de asistenţă a pasagerilor aerieni".
Prin urmare, în caz de contestare, "revine instanţei competente sarcina de a aprecia caracterul temeinic sau nu al motivelor unui asemenea refuz la îmbarcare", susíne CJUE. În această privinţă, Regulamentul în materie de compensare şi de asistenţă a pasagerilor aerieni se opune unei clauze, conţinută în condiţiile generale ale operatorului de transport aerian, care limitează sau exclude răspunderea acestuia în caz de refuz la îmbarcare pentru motive legate de caracterul pretins necorespunzător al documentelor de călătorie ale pasagerului, şi privează astfel pasagerul de eventualul său drept la compensare.
Compania aeriană Blue Air operează avioane tip Boeing 737 şi are în derulare un program amplu de înnoire a flotei.
În cei 15 ani de activitate, Blue Air a transportat peste 30 de milioane de pasageri şi a zburat peste 340 milioane de kilometri. Compania este certificată IATA Operational Safety Audit (IOSA) de către International Air Transport Association (IATA) pentru standarde excepţionale de operare şi este membră cu drepturi depline IATA.
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 3734 / 5538 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

BREAKING NEWS
ESENTIAL
Voicu & Asociații is looking for Junior level Business Lawyers
BSMP - Bohâlțeanu și Asociații a asistat UNIGEA România în contractarea unei finanțări de 30,25 milioane EUR pentru dezvoltarea unui proiect solar de referință de 85 MW în Arad. Echipă pluridisciplinară, coordonată de partenerii Daniela Milculescu și Ionuț Bohâlțeanu, într-un efort multijurisdicțional ce a reunit investitori și consultanți cheie din patru țări
Schoenherr transformă internship-ul într-o veritabilă rampă de lansare pentru tinerii aflați la început de drum: program plătit, cu acces direct la proiecte internaționale și integrare într-o cultură bazată pe colaborare, diversitate și formarea continuă a talentelor, cu impact direct asupra recrutării viitoare | Ana Lupșor, People & Culture Manager: „Țintim să asigurăm expunere reală la proiecte și la modul de lucru specific unei firme internaționale, dar și să îi descoperim pe cei care pot deveni colegii noștri pe termen lung”
Summer Internship-ul Mușat & Asociații, mai mult decât un stagiu de vară: program strategic de formare și recrutare, care le oferă studenților experiență practică autentică, mentorat direct de la parteneri și acces la Fellowship, cu șanse reale de a deveni parte din echipa firmei | De vorbă cu Ștefan Diaconescu (Partner) despre experiență completă a cursanților, cu expunere directă la multiple arii de practică și la cultura organizațională a uneia dintre cele mai mari firme de avocatură din România
Reff & Asociații | Deloitte Legal a asistat dezvoltatorul şi investitorul imobiliar Prime Kapital în emisiunea de obligațiuni de 100 mil. €. Partenerii Andrei Burz-Pînzaru și Irina Dimitriu, în prim plan
League Tables of Legal Advisors (H1 2025) | Piața globală a fuziunilor și achizițiilor a atins 2 trilioane USD – cel mai bun semestru pentru mega-deal-uri din 2020, dar cu cel mai mic număr de tranzacții din ultimele două decenii. CMS și Clifford Chance, printre primele în clasamentul global. Schoenherr are un avans impresionant în Europa și a asistat cele mai multe tranzacții în CEE
Filip & Company a asistat ACP Credit în acordarea unei noi runde de finanțare rețelei de clinici veterinare PartnerVet. Echipa, coordonată de Alexandra Manciulea (partener) și Rebecca Marina (counsel)
Clifford Chance își consolidează practica de Litigii prin recrutarea lui Remus Codreanu ca partener în echipa din București
Kinstellar are un nou Office Managing Partner în București | Iustinian Captariu a preluat managementul biroului de la Victor Constantinescu, cel care a condus echipa locală timp de șase ani, cu rezultate remarcabile. Kristóf Ferenczi, Firm Managing Partner: ”Numirea lui Iustinian face parte din programul nostru de planificare a succesiunii, un element esențial pentru a asigura creșterea și succesul continuu al Kinstellar”
ANALIZĂ | Gabriel Resources a deschis o procedură de anulare a hotărârii ICSID prin care Tribunalul arbitral a respins cererea de peste 3 mld. USD privind controversatul proiect minier de la Roșia Montană, iar România a răspuns cu un Contramemoriu care demontează acuzațiile și atacă frontal strategia reclamanților. Dacă statul ar pierde, impactul ar fi devastator pentru finanțele publice și ar compromite rezultatele măsurilor pe care guvernul Bolojan încearcă să le implementeze
CMS | Join Our Team: Tax Consultant - Tax Department
Ana-Maria Baciu, avocatul din România cu cele mai multe nominalizări la gala Legal 500 CEE Awards 2025: Intellectual Property Lawyer of the Year, Romania Lawyer of the Year și CEE Partner of the Year. Astfel de validări contribuie nu doar la consolidarea brandului său personal, ci și la repoziționarea avocaturii de business din România ca un partener credibil, capabil să ofere consultanță sofisticată clienților internaționali
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...