Curtea de Conturi recomandă iniţierea demersurilor pentru promovarea unui proiect de lege a salarizării specifice justiţiei

Potrivit instituţiei, evaluarea modului de stabilire a drepturilor salariale ale personalului la nivelul Înaltei Curţi şi ale instanţelor judecătoreşti a evidenţiat impedimente de ordin legislativ, în contextul existenţei unui cadru de reglementare complex, marcat de necorelări/conflicte de natură juridică între Legea - cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi jurisprudenţa în materia salarizării personalului din sistemul de justiţie. Astfel, acţiunile judecătoreşti formulate de angajaţi în contradictoriu cu angajatorii, prin care au solicitat recunoaşterea unor drepturi salariale, au înregistrat o dinamică fără precedent, amplificând fenomenul litigios aşa cum au remarcat auditorii.

"În temeiul dispoziţiilor unei sentinţe civile, la nivelul instanţelor au fost emise acte administrative de salarizare prin care cuantumul indemnizaţiei de încadrare/salariului de bază a fost stabilit "fără a fi afectat de limitările prevăzute de art. 38 alin. 6" din Legea - cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare. În baza situaţiilor recapitulative şi centralizatoarelor de salarii, analizând corelativ nivelul venitului brut total aferent unei luni calendaristice cu salarii acordate plafonat, cu nivelul venitului brut total aferent unei luni calendaristice în care salariile au fost acordate deplafonat, a rezultat o diferenţă totală de 35,724 milioane lei pentru 14 curţi de apel verificate - au menţionat auditorii", se precizează în comunicat.

Referitor la categoria profesională funcţionari publici, Curtea de Conturi precizează că procentul în care au fost acordate unele elemente constitutive ale venitului salarial a fost stabilit de către instanţele de judecată prin deciziile pronunţate, fără a fi prevăzute de acte normative specifice (suplimentul de post în procent de 25% şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25%).

De asemenea, în comunicat se arată că în perioada auditată, actele administrative de salarizare au fost emise, în marea lor majoritate, în baza sentinţelor judecătoreşti definitive. Conform datelor raportate prin situaţiile financiare încheiate la sfârşitul anului 2023, datoriile reprezentând drepturi de natură salarială restante stabilite prin acte administrative de salarizare şi prevăzute în hotărâri judecătoreşti erau de 6,799 miliarde lei.

"Concluzionând, analiza modului de stabilire a salarizării personalului a evidenţiat o practică neunitară, care a generat diferenţe valorice semnificative la nivelul indemnizaţiei de încadrare/salariului de bază şi/sau a sporurilor acordate personalului, atât între ordonatorul principal şi instanţele de judecată, cât şi între instanţe pentru toate categoriile profesionale: personal auxiliar, personal conex, funcţionari publici şi personal contractual, cu excepţia magistraţilor pentru care actele administrative de salarizare au fost emise centralizat la nivelul ordonatorului principal de credite", se menţionează în comunicat.

În contextul misiunii de audit de conformitate, Curtea de Conturi a transmis Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie o serie de recomandări, astfel: iniţierea demersurilor pentru promovarea unui proiect de lege a salarizării specifice domeniului justiţiei, precedată de o evaluare care să evidenţieze veniturile salariale corespunzătoare fiecărei categorii profesionale din acest domeniu; intensificarea dialogului şi a colaborării cu instituţiile din cadrul Familiei ocupaţionale Justiţie pentru a identifica soluţii viabile necesare ajustării politicii salariale şi transpunerii reglementărilor legale în norme şi proceduri administrative interne, precum şi pentru a preveni litigiile de muncă; iniţierea demersurilor pentru consolidarea autorităţii ordonatorului principal de credite în relaţie cu instanţele judecătoreşti, vizând adoptarea deciziilor financiare ce decurg din gestionarea bugetului pentru cheltuielile de personal, precum şi pentru alte categorii de cheltuieli intrinsec legate de cheltuielile de personal ale curţilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate şi al judecătoriilor.

Curtea recomandă întărirea mecanismelor de control intern managerial la nivelul ordonatorilor secundari şi terţiari ai ÎCCJ, cu scopul de a asigura gestionarea adecvată a procesului de stabilire şi calcul al drepturilor salariale, precum şi de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti pentru categoriile de personal aflate în subordinea acestora, având în vedere că responsabilitatea pentru utilizarea legală şi eficientă a fondurilor publice alocate instanţelor de judecată revine integral acestor ordonatori; consolidarea structurii de audit public intern în vederea asigurării cadrului organizatoric şi funcţional necesar desfăşurării în condiţii optime a activităţii de audit public intern, atât la nivelul ordonatorului principal, cât şi la nivelul curţilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate şi judecătoriilor, cu respectarea competenţelor conferite de reglementările legale; analiza salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare şi a sporurilor aferente, acordate întregului personal din cadrul ÎCCJ şi al instanţelor judecătoreşti din punct de vedere al legalităţii şi respectării principiului egalităţii, în contextul în care sunt necesare instrumente de ordin legal care să asigure o abordare şi aplicare unitară a salarizării raportat la amploarea fenomenului litigios.

Analiza va fi efectuată de către o comisie desemnată în acest sens, din care vor face parte specialişti din cadrul structurilor funcţionale de specialitate ale ÎCCJ, respectiv resurse umane, salarizare, juridic şi audit public intern.

Potrivit sursei citate, raportul cuprinzând concluziile analizei realizate va fi înaintat Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Guvernului şi Parlamentului României în vederea promovării măsurilor legale necesare asigurării unei abordări unitare a salarizării personalului din cadrul autorităţilor judecătoreşti.

Totodată, se recomandă implementarea sistemului informatic de evidenţă centralizată a drepturilor salariale/ drepturilor câştigate în instanţă, astfel încât să se asigure instituirea mecanismului de monitorizare şi evaluare periodică a conformităţii cu reglementările legale specifice salarizării, atât la nivelul ordonatorului principal, cât şi la nivelul curţilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate şi judecătoriilor.