
Raportul legislativ al lunii februarie 2024
01 Martie 2024
AGERPRESMai jos, legile promulgate în luna februarie 2024.
Între legile promulgate în luna februarie 2024, se numără:
*Legea nr. 18 din 22 februarie 2024 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 131/2020 privind reglementarea unor măsuri
*Legea nr. 19 din 22 februarie 2024 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative
*Legea nr. 20 din 22 februarie 2024 pentru modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice
*Legea nr. 23 din 23 februarie 2024 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Cabinetul de miniştri al Ucrainei privind recunoaşterea reciprocă a actelor de studii, semnat la Bucureşti la 18 august 2023
*Legea nr. 18 din 22 februarie 2024 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 131/2020 privind reglementarea unor măsuri
*Legea nr. 19 din 22 februarie 2024 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative
*Legea nr. 20 din 22 februarie 2024 pentru modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice
*Legea nr. 23 din 23 februarie 2024 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Cabinetul de miniştri al Ucrainei privind recunoaşterea reciprocă a actelor de studii, semnat la Bucureşti la 18 august 2023
*Legea nr. 18 din 22 februarie 2024 privind acordarea unor sporuri salariale acordate personalului din direcţiile de sănătate în contextul pandemiei de COVID-19
Ordonanţa de urgenţă nr. 131 din 7 august 2020 prevede o serie de sporuri salariale acordate angajaţilor din domeniul sănătăţii în contextul pandemiei de COVID-19.
În vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, personalul din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti care execută, conduce sau coordonează misiuni şi sarcini de serviciu pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 beneficiază de un spor calculat la salariul de bază după cum urmează: directorul executiv şi directorii executivi adjuncţi beneficiază de un spor la salariul de bază de 40%; funcţionarii publici încadraţi în serviciul de control în sănătate publică beneficiază de un spor la salariul de bază de 30%, se arată în OUG.
De asemenea, OUG mai arată că suma sporurilor pentru condiţii de muncă acordată peste limita minimă, stabilită conform prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 pentru personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar, inclusiv pentru personalul de specialitate din structurile paraclinice medico-sanitare şi personalul paramedical, implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19, nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare.
Ordonanţa de urgenţă a fost depusă la parlament în septembrie 2020 (PL-x nr. 551/2020). Iniţiatorul motiva atunci urgenţa unei salarizări echitabile, în condiţiile în care exista o diferenţă majoră de salarizare între personalul din cadrul direcţiilor de sănătate cu atribuţii în gestionarea pandemiei şi medicii din spitale, se arată în expunerea de motive de pe https://www.cdep.ro/.
Legea de aprobare a OUG a fost promulgată la 22 februarie 2024. Ordonanţa şi-a produs efectele începând cu 10 august 2020, data publicării sale în Monitorul Oficial.
*Legea nr. 19 din 22 februarie 2024 privind majorarea punctului de pensie
Legea nr. 19/2024 este o un act normativ de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Ordonanţa de urgenţă din 2017 prevedea că "începând cu data de 1 iulie 2018, prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, valoarea punctului de pensie se majorează cu 10% şi este de 1.100 lei."
"Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările ulterioare, în perioada 1 iulie - 31 decembrie 2018 nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari este de 640 lei, mai prevedea OUG.
Proiectul de Ordonanţă (PL-x nr. 584/2017) s-a aflat pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor în sesiunea parlamentară din toamna anului 2021, după care a fost trimisă pentru raport suplimentar la Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Proiectul de OUG a stat la Comisia pentru muncă şi protecţie socială până în toamna anului 2023, când a fost reînscrisă pe ordinea de zi a plenului Camerei. În final, OUG a fost adoptată la 7 februarie 2024, conform www.cdep.ro.
Legea de aprobare a Ordonanţei a fost promulgată la 22 februarie 2024. Potrivit textului actului normativ, Ordonanţa şi-a produs efectele începând cu 1 aprilie 2019.
În iulie 2017, punctul de pensie era de 1.000 de ron, iar în iulie 2018 era situat la valoarea de de 1100 ron. În septembrie 2019, valoarea acestuia s-a ridicat la 1.265 ron, iar în septembrie 2020 a ajuns la 1.442 ron. Pe parcursul anului 2021, valoarea acestuia a rămas la 1.442 ron. În ianuarie 2022 a crescut la 1.586, în ianuarie 2023 la 1.785, iar din ianuarie 2024 este de 2.032, conform informării de pe site-ul Casei de Pensii, https://www.cnpp.ro/.
*Legea nr. 20/2024 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice
Legea prevede că Drapelul României se arborează în mod permanent şi la festivităţile şi ceremoniile oficiale naţionale, cu ocazia Zilei imnului naţional, precum şi la ceremoniile oficiale cu caracter internaţional.
De asemenea, noua lege introduce două alineate noi. Unul prevede că imnul naţional al României se intonează pe baza textului şi a partiturii prevăzute în anexa nr. 3, tipărite ca anexe, după caz, la bilete sau tichete de intrare ori la legitimaţii de acces sau invitaţii la respectivele evenimente, ori pe baza redării acestora prin proiectare pe ecrane instalate în acest scop. Nerespectarea de către organizatorii respectivelor evenimente a acestei obligaţii constituie contravenţie şi se sancţionează potrivit art. 24 alin. (1) lit. h) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.157/2001 pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României, cu modificările şi completările ulterioare, se mai arată în lege.
Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României a aparţinut mai multor deputaţi şi senatori ai PSD în septembrie 2023 (PL-x nr. 60/2023). În expunerea de motive se arată că "realitatea cotidiană a demonstrat că interpretarea vocală a imnului ridică anumite dificultăţi generate de necunoaşterea ori cunoaşterea incompletă, trunchiată sau aproximativă a textului imnului naţional de către participanţii la acele evenimente unde, în mod obligatoriu, se impune intonarea imnului", conform www.cdep.ro.
*Legea nr. 23 din 2024 privind Acordul româno-ucrainean pentru recunoaşterea reciprocă a actelor de studii
Prin Legea nr. 23 din 23 februarie 2024, s-a ratificat Acordul dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind recunoaşterea reciprocă a actelor de studii, semnat la Bucureşti, la 18 august 2023.
La momentul aprobării Acordului, în 12 octombrie 2023, Guvernul informa că acordul va actualiza cadrul convenţiei care reglementează recunoaşterea reciprocă a actelor de studii şi a titlurilor ştiinţifice. Convenţia data din 1999 şi de atunci nu mai fusese modificată, se preciza într-un comunicat al Executivului, scrie gov.ro.
În acest context, actualizările prevăd recunoaşterea reciprocă a perioadelor de studii din învăţământul preuniversitar, precum şi recunoaşterea diplomei de licenţă, a diplomei de licenţă şi master şi a oricărei alte diplome de studii universitare cu o durată de 5-6 ani, eliberate în România, cu diplomele de studii universitare de specialist şi magister eliberate în Ucraina.
"Prin adoptarea proiectului de lege şi, ulterior, ratificarea acordului, reglementările în domeniu vor fi actualizate în raport cu normele europene transpuse în legislaţia naţională şi cu modificările legislative întreprinse la nivelul sistemelor naţionale de învăţământ din cele două state, inclusiv stabilirea Cadrului Naţional al Calificărilor", explica Guvernul la 12 octombrie 2023.
La baza legii a stat un proiect de lege iniţiat de guvern în octombrie 2023. În expunerea de motive, iniţiatorul a motivat că recunoaşterea reciprocă a actelor de studii şi a titlurilor ştiinţifice eliberate de instituţii de învăţământ acreditate în România şi în Ucraina este guvernată de Convenţia dintre cele două guverne, care nu a mai fost actualizată din 1999, conform www.cdep.ro.
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 418 / 5500 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

BREAKING NEWS
ESENTIAL
Filip & Company a asistat Mozaik Investments în achiziția unei participații majoritare în cadrul Genesis College. Alexandru Bîrsan (managing partner) și Andreea Bănică (counsel) au coordonat echipa | Ce firmă de avocați a mai fost implicată în tranzacție
LegiTeam: Lawyer - Tax Controversy and Tax Litigation | Reff & Associates
Studiu Refinitiv | Piața de M&A a continuat să crească în S1 ̸ 2025 pe piețele emergente și la nivel nivel global, însă numărul tranzacțiilor este în scădere, iar Europa pierde viteză. CMS își menține poziția fruntașă la nivel global și în Europa de Est, regiune în care Clifford Chance și Schoenherr strălucesc, iar RTPR rămâne în Top 15
CMS | Join Our Team: Tax Consultant - Tax Department
WTR Global Leaders 2025 | Ana-Maria Baciu (Baciu Partners), Sorina Olaru și Florina Firaru (NNDKP), Ciprian Dragomir (TZA) și Alina Tugearu (ZRVP), printre cei 17 români care au intrat în liga celor mai apreciați specialiști în domeniul mărcilor, la nivel global. Cine sunt aceștia, prin ce s-au remarcat și cum îi văd clienții
Clifford Chance Badea a asistat fondul de private equity T2Y Capital în tranzacția prin care devine al doilea cel mai mare acționar al Prime Batteries Energy Holding
Provocările cu care se vor confrunta companiile în anul 2025, pe segmentul de Muncă ̸ Resurse Umane, sunt multiple și complexe, depășind adesea simpla conformitate legislativă, avertizează avocații firmei D&B David și Baias | Dan Dascălu, Partener: ”Necesitatea de a anticipa modificările, de a comunica transparent cu angajații și partenerii sociali, precum și riscurile asociate nerespectării prevederilor, cresc presiunea asupra angajatorilor”
O nouă abordare pe piața avocaturii de business | Mihai Dudoiu și echipa Legal Ground construiesc o alternativă flexibilă la marile case de avocatură, propunând un model colaborativ și antreprenorial. „Legal hub” inovator, ce oferă servicii specializate în finanțări, tranzacții și litigii printr-o structură circulară, în care profesioniștii lucrează „la masa rotundă” pentru a oferi clienților soluții adaptate proiectelor lor
Filip & Company a asistat ENGIE Romania în obținerea unui împrumut de 90 milioane de euro de la BERD. Tranzacție coordonată de Alexandru Bîrsan (managing partner) și Camelia Ianțuc (senior associate)
Clifford Chance Badea a asistat Alpha Bank la finalizarea vânzării către Vista Bank România a societăților Alpha Leasing România IFN și Alpha Insurance Brokers. Ce avocați au fost implicați în proiect
GNP Guia Naghi și Partenerii obține la Înalta Curte anularea definitivă a unei decizii de sancționare emisă de Consiliul Concurenței împotriva unui important furnizor din sectorul alimentar | Dosarul s-a aflat la intersecția unor domenii juridice deosebit de tehnice – dreptul concurenței, dreptul administrativ și dreptul Uniunii Europene
Legal 500 - Central and Eastern Europe Awards 2025 | Clifford Chance, Filip & Company și Băncilă, Diaconu și Asociații sunt pe lista scurtă pentru titlul de ”Firma anului în România”. Horea Popescu (CMS), Ruxandra Bologa (NNDKP), Madalina Rachieru-Postolache (Clifford Chance) și Ana-Maria Baciu (Baciu Partners) printre candidații la titlul ”Romania Lawyer of the Year”. Alți 18 avocați români și 8 firme locale concurează la premiile regionale
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...