CCR respinge sesizările USR şi Forţa Dreptei privind numirile la CNA şi Curtea de Conturi

Curtea Constituţională a respins, joi, sesizările parlamentarilor de la USR şi Forţa Dreptei în legătură cu numirea Monicăi Gubernat în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului, respectiv a Cameliei Pricopie în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii de Audit de la Curtea de Conturi.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis, joi, AGERPRES, judecătorii constituţionali, cu unanimitate de voturi, au respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate formulată de Grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România din Camera Deputaţilor şi de deputaţi neafiliaţi şi a constatat că Hotărârea Parlamentului 3/2023 privind numirea în funcţie a preşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului este constituţională în raport cu criticile formulate.

De asemenea, CCR a respins, ca neîntemeiată, şi sesizarea de neconstituţionalitate privind numirea unui consilier de conturi, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit.

În esenţă, Curtea a observat că autorii sesizării consideră că cele două hotărâri ale Parlamentului sunt neconstituţionale, fiind adoptate în lipsa cvorumului de prezenţă, prin prisma faptului că, deşi a fost formulată o solicitare pentru reverificarea cvorumului prin apel nominal, preşedintele de şedinţă nu i-a dat curs.

Cu privire la acest aspect, Curtea, analizând stenograma şedinţei comune a celor două Camere din data de 7 martie, arată că a constatat că susţinerile liderului unui grup parlamentar referitoare la lipsa cvorumului de prezenţă au fost realizate în contextul propunerii de a dezbate în paralel ultimele două puncte ale şedinţei şi de a se exprima votul, după cum urmează: un vot secret cu buletine de vot pentru numirea preşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului; un vot secret cu buletine de vot pentru numirea unui consilier de conturi, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit.

"Aceste susţineri nu s-au concretizat într-o solicitare a liderului de grup de reverificare a cvorumului, ci au vizat o chestiune ce ţine de procedura de lucru a Parlamentului. Or, o asemenea problemă vizează aplicarea regulamentelor parlamentare şi nu poate forma obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu hotărârea contestată. Totodată, Curtea a reţinut că rezultatul votului a confirmat faptul că votul final asupra celor două hotărâri s-a desfăşurat în prezenţa majorităţii deputaţilor şi senatorilor", precizează instanţa constituţională.