Contestaţia a fost depusă de avocatul lui Dumitru Buzatu, după ce Tribunalul Vaslui a decis sâmbătă arestarea preventivă a acestuia.

 

"Proiectul CCR-SAI pentru cetăţean ne-a oferit ocazia să ne analizăm trecutul, să ne schimbăm prezentul, dar să ne gândim şi la viitor, la următorii paşi. Astfel, unul dintre cele mai importante documente manifest realizate, care oferă sustenabilitate schimbărilor produse, este strategia de dezvoltare instituţională pentru următorii 5 ani. Ea reprezintă viziunea plenului Curţii de Conturi a României despre cum trebuie să se dezvolte instituţia supremă de audit a României pentru a rămâne relevantă într-o societate în permanentă schimbare şi pentru a produce valoare adăugată în viaţa cetăţeanului. Unele seminţe pentru aceste deziderate le-am sădit chiar noi, pentru altele avem nevoie de sprijinul dumneavoastră: Parlament, Guvern, mediul academic, mass-media, societate civilă. Împreună construim încredere şi progres. Fundamentul acestei afirmaţii se regăseşte printre produsele proiectului CCR-SAI pentru cetăţean, respectiv un proiect nou de lege, suplu şi modern, cu care vom veni în consultare. Contăm pe sprijinul dumneavoastră pentru adoptare", a menţionat Mihai Busuioc, la conferinţa de închidere a Proiectului CCR-SAI pentru cetăţean.

 

Conform reprezentanţilor instituţiei, Proiectul CCR-SAI pentru cetăţean este un proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020, ce a avut ca obiectiv modernizarea Curţii de Conturi a României.

 

"Atunci când am preluat mandatul de Preşedinte, aveam, ca mulţi dintre dumneavoastră, o imagine mai mult sau mai puţin reală despre instituţia supremă de audit din România. Şi pentru că nu am vrut ca la baza măsurilor pe care mi le-am propus să stea o percepţie subiectivă, a mea sau a colegilor din Plen, am apelat, cu ajutorul partenerilor noştri de la Banca Mondială, la experţi străini, care să ne analizeze într-o manieră profesionistă şi să ne comunice un status quo obiectiv", a menţionat Mihai Busuioc.

 

Potrivit acestuia, acest deziderat s-a concretizat într-o analiză funcţională realizată de Instituţia Supremă de Audit a SUA (GAO) şi într-o analiză Peer-review (Inter-pares) condusă de SAI Polonia, într-o echipă din care au mai făcut parte SAI Austria şi SAI Ţările de Jos.

 

"După aceste două procese, am putut avea imaginea clară a Curţii de Conturi a României în raport cu lumea auditului modern şi măsurile pe care trebuie să le luăm pentru a ajunge acolo. Aceste două rapoarte sunt publice. Le puteţi găsi pe site-ul nostru. Nevoia de modernizare a venit la pachet cu nevoia de a sprijini, prin audit, dezvoltarea României prin instituţii mai performante în gestionarea fondurilor publice", a adăugat preşedintele Curţii de Conturi a României.

 

El a menţionat că pasul următor recomandărilor din cele două analize amintite a fost, în mod firesc, schimbarea metodologiilor de audit şi a modului de interacţiune cu entităţile auditate.

 

"Astfel, colegii noştri din CCR au colaborat cu experţii străini ai Băncii Mondiale şi au elaborat manuale noi pe cele trei tipuri de audit pentru a aborda probleme sistemice cu care se confruntă administraţia publică şi pentru a oferi un feed-back real despre ce înseamnă conceptul de value for money. Iar acest lucru se va reflecta în rapoartele de audit, care vor avea o formă standardizată, elaborate într-un limbaj accesibil publicului larg şi, poate cea mai importantă realizare, publicate pe site-ul Curţii de Conturi", a precizat Mihai Busuioc.

 

El a subliniat că, în sprijinul acestora, un alt produs al proiectului a fost un nou regulament al activităţii specifice în care a fost schimbată paradigma comunicării cu entităţile, încercând să fie deschişi, profesionişti şi focusaţi pe problemele sistemice.

 

"Vrem să fim partenerii dumneavoastră într-un dialog constructiv ce vizează dezvoltarea României, iar noul nostru regulament încearcă să se constituie în platforma acestui deziderat. Nu este de ajuns să te schimbi doar profesional. Pentru a produce schimbare este nevoie de propriul exemplu. De aceea, în cadrul aceluiaşi proiect am demarat un proces de diagnoză şi intervenţie la nivelul culturii organizaţionale, care să susţină reformele structurale din Curte. Am încercat să avem o abordare holistică, de tip 360 grade, pe toate palierele. Numai abordând integrat procesul de reformă, structural şi cultural, metodologic şi uman, putem produce un impact real în societate şi în viaţa cetăţeanului", a spus Mihai Busuioc.

 

Totodată, el a subliniat că Proiectul CCR-SAI pentru cetăţean i-a oferit posibilitatea de a descoperi calitatea resursei umane din Curtea de Conturi.

 

"Avem colegi foarte buni şi bine pregătiţi. Investiţia în ei prin cursurile pe care le-au urmat, atât în ceea ce priveşte noua metodologie, cât şi pentru dobândirea de soft skills, respectiv cursuri de comunicare, management, dezvoltare personală, a reprezentat cea mai bună alegere din cadrul proiectului. Sunt mândru de toţi cei care s-au implicat în procesul de modernizare şi le promit că energia investită de ei nu va rămâne nerăsplătită. Vrem să aducem lângă noi şi specialişti din alte domenii (IT, comunicare, drept, ingineriei, ştiinţe politice) şi chiar să înfiinţăm un consiliu consultativ format din reprezentanţi ai mediului academic, ai societăţii civile şi mediul de business, care să sprijine eforturile strategice ale CCR pentru următorii 5 ani. Aceşti patru ani au reprezentat o perioadă de efort, de termene limită, de provocări instituţionale şi de context (COVID), dar au fost şi multe momente frumoase în care am cunoscut oameni dăruiţi, am împărtăşit experienţe şi ne-am descoperit pe noi înşine, echipa Curţii de Conturi a României", a mai spus preşedintele Curţii de Conturi.