Cariere în Drept | De vorbă cu Mihaela Scorpan, româncă de peste Prut care a studiat Dreptul la Iași, fiind printre cei mai buni studenți ai generației sale, cu media finală 9.67: ”Am observat că există un procent ridicat de abandon în rândul studenților din cauza lipsei motivației sau a incapacității de a asimila cu succes volumul mare de informații. Un student nemotivat care depune efortul minim, cel de a promova examenul, nu își va găsi niciodată pârghiile potrivite care să-l propulseze spre succesul profesional”

Mihaela Scorpan vine din Republica Moldova, satul Hiliuți, raionul Rîșcani, o comunitate mică din nordul țării. Și-a petrecut copilăria și gimnaziul aici, urmând școala într-o unitate de învățământ în care nu erau înscriși nici o sută de elevi. Când a venit vremea să urmeze cursurile liceale, a optat pentru liceul Academiei de Științe din Chișinău, în prezent Liceul Teoretic Republican ,,Aristotel”.  Ulterior și-a îndreptat pașii către România, alegând să aplice la trei facultăți de drept din București, Timișoara și Iași.  Chiar dacă a fost admisă la toate trei, a preferat să se înscrie la Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza”.  A finalizat între timp studiile de licență, fiind printre cei mai buni studenți ai generației sale, cu media finală 9.67.  În prezent, urmează programul de master Dreptul Afacerilor de la UAIC, pregătindu-se ca, în toamnă, să susțină admiterea în profesia de avocat.

„M-am îndreptat spre această carieră, dintr-o aspirație personală pentru relevarea libertății de exprimare și a creativității în tot ceea ce fac. Consider că avocatul beneficiază de o libertate extinsă în a-și prezenta argumentele în favoarea clientului său, în acest sens, servindu-se nu doar aspecte juridice, ci și considerații de natură economică sau socială. Această dimensiune mi se pare cea mai captivantă în exercitarea profesiei, deoarece solicită abilitatea de gândi din perspectiva unui magistrat, de a anticipa decizia pe care ar lua-o în mod obișnuit și de a evalua argumentele ce ar putea fi aduse de procuror. Este necesar să analizezi șansele de succes ale cauzei, chiar dacă acestea par defavorabile, și să găsești modalități de a contrabalansa aceste aspecte. Deși magistratul desfășoară într-o oarecare măsură o activitate similară, având în vedere că trebuie să ia o decizie echitabilă, avocatul, fiind în poziția de a încerca să obțină victoria în cauză, simte o presiune și o stimulare suplimentară”, mărturisește tânăra.

Din punctul său de vedere, în această profesie se dezvoltă o conexiune mai profundă cu clientul, devenind un element indispensabil în relațiile sociale interumane. „Din această relație, și tu însuți înveți multe: de la modul în care gândește clientul sau modul de abordare a acestuia, până la punerea în practică a ideilor sale. Fiecare problemă este diferită, iar fiecare client aduce provocări unice și o mentalitate distinctă. Prin înțelegerea temerilor și preocupărilor lor și oferirea de soluții personalizate, devii oarecum un fel de psiholog, ajutându-i să se simtă înțeleși. În cele din urmă, chiar dacă calea îmi va fi deferită, rămân ferm convinsă că orice profesie ar trebui să fie aleasă din pasiune și pentru provocările pe care le manifestă, alături de posibilitate de aduce un plus de valoare în jurul tău”, argumentează interlocutoarea ^BizLawyer.

---

Descoperă oportunitățile de recrutare de pe LegiTeam! GRATUIT.

---

Pentru Mihaela, facultatea de drept a fost un mic vis care a crescut de-a lungul anilor de liceu. Au existat fluctuații majore din cauza opiniilor pe care le primea legate de greutățile pe care le presupune această facultate, inechitățile pe piața muncii, dar și lipsa de aplicabilitate a cunoștințelor pe care urma să le dobândească. Dar toate aceste prezumții sumbre au fost răsturnate definitiv și înlocuite cu încrederea și recunoștință pentru alegerile făcute până în prezent. „Printre proiectele care mi-au reorientat și fundament alegerea în acest domeniu a fost participarea în calitatea de organizator din partea liceului la ,,Proiectul curricular pentru Educație Juridică în Învățământul Preuniversitar Liceal din Republica Moldova” organizat în cadrul proiectului ,,Programul Statului de drept Europa de Sud Est” al Fundației Konrad Adenauer. În cadrul mai multor ateliere de formare juridică, sub îndrumarea unor profesioniști în domeniul dreptului, a avut loc primul contact cu o speță juridică care m-a fascinat prin structura aparent simplistă privitor la situația de fapt, dar care a reușit să stârnească opinii controversate și discuții aprinse între membrii aceleași echipe. Multitudinea de soluții și păreri, explicații logice raportate la un cadru legislativ clar și previzibil, dar si dinamismul de lucru pe care îl presupune rezolvarea acestora a fost unul dintre factorii care mi-au influențat decisiv alegerea privind facultatea de drept”, povestește tânăra.

În momentul de cumpănă, atunci când a fost pusă în fața alegerii facultății, decizia viza nu doar domeniul care îi va marca viitorul, dar și țara pe care să o aleagă pentru potențarea visului său. În Republica Moldova, a optat pentru facultatea de medicină generală la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, datorită pasiunii pentru biologie, dar și influenței părinților, care vedeau în aceasta o cale sigură și stabilă. Dar dorința de a dezvolta o carieră în domeniul juridic a fost mult mai puternică, astfel că a ajuns să studieze în România. Și nu-i pare rău că a luat această hotărâre.

Anii de liceu au fost o piatră de temelie primordială în dezvoltarea sa ca ființă socială, întrucât aici a avut primele activități de voluntariat, a legat prietenii durabile și a întâlnit profesori cu bagaje culturale covârșitoare. „Totodată am descoperit și o pasiune arzând pentru istorie, datorită doamnei profesor Angela Ciorici-Frei și proiectului Eustory History Campus în Germania, în cadrul căruia am analizat istoria în substraturile ei sociale, si anume cum au afectat marile conflagrații mondiale viată oamenilor simpli. Cercetarea realizându-se prin metoda interviului, fotografiei, teatrului, dar și prin studiul monografiilor”, detaliază tânăra.

Având în vedere că vine din Republica Moldova, admiterea sa la universitate, atât conform Metodologiei de școlarizare a românilor de pretutindeni în învățământul superior de stat din România, cât și conform regulamentelor interne proprii ale instituțiilor la care a aplicat s-a realizat, în 2019, exclusiv pe bază de dosar. Media de 9.75 a fost compusă din examenul de bacalaureat și anumite materii din foaia matricolă cu un procentaj care a variat de la o instituție la alta. „Media de admiterea și locul ocupat în clasament a fost oglindirea efortului depus la examenul de bacalaureat, care mi-au asigurat un loc la buget și posibilitatea de a alege din mai multe variante deopotrivă ofertante”, precizează Mihaela.

Își amintește că prima sesiune de examene a fost o lecție de viață importantă și ceea ce a ancorat-o în realitate, obligând-o să dea piept cu aspectele concrete și rigide ale mediului academic. „Timpul dedicat sesiunii a fost în primii trei ani de facultate, doar de două săptămâni, perioadă în care fără o pregătire continuă riști să fii aruncat într-un haos care poate ajunge la mii de pagini. De aceea, în prima sesiune ,,am învățat să învăț” fără trucuri magice sau avantajul memorie, dar în baza disciplinei și al unei rutine bine stabilite. Chiar și după obținere notei 10 la toate disciplinele, mi-am dat seama că sunt pe un drum lung al formării, care va implica materii din în ce mai solicitante, dar totuși aceasta fiind unul din principalii catalizatori ai maturității mele. Iar unul dintre citatele potrivite primei sesiuni, dar și următoarelor ar fi ‘Sacrificiul învățării este temporar. Sacrificiul necunoașterii și ignoranța – sunt veșnice’ ”, punctează tânăra.

Cei patru ani de facultate au fost pe alocuri covârșitori, asemeni unui ,,roller coaster” de emoții, activități și proiecte, dar și prietenii despre care speră să dureze în timp. Au fost ani încărcați cu evenimente memorabile, dar în același timp cu anxietate, teama de nereușită și eșec. A fost momentul perfect în care a învățat managementul emoțiilor și a timpului care pare că nu e niciodată destul. „Patru ani care păreau infiniți la început au trecut atât de repede încât simt că nu i-am conștientizat pe deplin. Aceasta trecere poate fi asemuită unei căderi in necunoscut, nu știi dacă vei cădea sau vei reuși sa zbori spre izbânzi inimaginabile, dar totuși depui tot ce ai mai bun. Astfel, toate momentele stresante din sesiune rămân într-un final diluate și oarecum într-un trecut îndepărtat, tot ce îți rămâne la absolvire e mândria si entuziasmul că ai reușit. Într-un final, viața de student fiind una prolifică din toate punctele de vedere, depășind cu mult așteptările pe le-am avut când am trecut pragul facultății”, subliniază interlocutoarea ^BizLawyer.

---

---

În timpul facultății nu a reușit să efectueze stagii de practică, deoarece acestea se desfășoară cu preponderență pe perioada verii, iar Mihaela a ales să plece cu programul Work and Travel în fiecare vară pe perioada studenției. Totuși, această lacună a fost acoperită cu ajutorul practicii efectuate în anul III la Judecătoria Iași – secția civilă, anul IV la Judecătoria Iași – secția penală și anul acesta în primul semestru de master, din nou pe secția civilă cu accent pe cauze comerciale.

„Această experiență m-a ajutat în orientarea mea spre o carieră în avocatură, întrucât am început să apreciez foarte mult elementul ,,timp” într-o profesia juridică. Chiar dacă de multe ori timpul dedicat rezolvării unor cauze juridice este comparabil în profesia de magistrat și avocat, totuși avocatura se vrea a fi o profesie care să îți permită un oarecare control asupra modului de lucru și a felului în care alegi să îți gestionezi activitățile. Având un sentiment ciudat în momentul în care asistând la ședințe, ordinea de zi era compusă din peste 50 de cauze, care chiar dacă ar fi vorba de cele mai simple sau scurte cereri, acestea tot trebuie motivate într-un final. Prin urmare, îmi doresc ca pe cât posibil să ofer cât mai multă calitate în ceea ce fac, chiar dacă asta implică, spre exemplu, rezolvarea a mai puține spețe”, susține interlocutoarea ^BizLawyer.

După ce a petrecut trei veri în SUA, statul Massachusetts, Boston, prin programul Work and Travel. Mihaela Scorpan a căutat intens programe de master, care pot fi accesate de studenți internaționali. Preferințele sale s-au pliat pe un LLM in Intellectual Property Law la Boston University School of Law în regim online, finanțat 50 % de o bursă de studiu la care plănuiește să aplice pentru următorul an universitar.

„Într-un peisaj global bazat în mare măsură pe schimbul de active digitale și aflat în continuă schimbare, domeniul dreptului proprietății intelectuale devine din ce în ce mai complex. De aceea consider necesar îmbunătățirea continuă a expertizei în acest domeniu printr-un curriculum-ul progresiv, receptiv și inovator. Programul fiind conceput cu atenție pentru profesioniștii din domeniul juridic care aspiră să se specializeze și să-și îmbunătățească experiența, cu accent pe legea dreptului de autor, legea brevetelor și a mărcilor comerciale și a dreptului concurenței neloiale. Prin îndrumare personalizată, lucrând direct cu directorul de program pentru a crea un plan de studii specializat, adaptat intereselor personale, plus resurse de dezvoltare profesională și consiliere. Astfel, îmi doresc ca prin acest LLM sa fiu mai bine pregătită pentru a face față oricărei provocări din peisajul dinamic IP , apropiindu-mă de aspirațiile mele profesionale”, precizează tânăra.

Între timp, își continuă studiile juridice printr-un program de master de Dreptul Afacerilor din cadrul Universității ,,Alexandru Ioan Cuza”. Aceasta a fost singura opțiune pe care a avut-o la admitere și consideră că a făcut o alegere reușită. Ceea ce a tentat-o la acest domeniu este vastitatea și multitudinea de forme sub care se prezintă, plus că este imposibil să stăpânești această ramură în timpul facultății, iar masterul vine doar sub forma unui drum inițiatic într-o cale lungă de parcurs în practică. „Analizând ariile de practică ale marilor firme de avocatură de business din România, putem observa o listă abundentă de domenii de la cele clasice precum Corporate/ M&A, dreptul concurenței, dreptul proprietății intelectuale, la domenii apărute recent precum Tech & Deep Tech în virtutea dezvoltării covârșitoare a tehnologiei. Astfel, orientare spre o carieră în domeniu respectiv reprezintă avantaje indubitabile, fiind în pas cu noile tendințe ale societății informaționale și ale noilor tehnologii”, apreciază Mihaela.

Interlocutoarea ^BizLawyer mai spune că destul de rar i se întâmplă să admire o persoană și să o ia drept model doar în baza unei interacțiuni abstracte, fără a purta o conversație sau a dezvolta o relație de colaborare. Din aceste motive, cele mai apropiate și veritabile exemple umane și/sau profesionale, în cazul său, sunt profesorii universitari.

„În timpul facultății am avut o colaborare frumoasa cu toți profesorii. Fiecare dintre Domniile lor posedă un stil inconfundabil de a transmite informația si un farmec special în a trezi setea de cunoaștere. Cu toate acestea, pot spune cu cea mai mare responsabilitate că domnul profesor Valerius M. Ciucă este modelul de profesor și de practician care se apropie cel mai mult de nivelul modelului perfect. Domnia sa este modelul de profesor care știe să dea culoare chiar și celor mai anoste aspecte ale dreptului, reușind de fiecare dată să transmită înțelepciune și să trezească în studenți o năzuința aparte spre cunoaștere. Consider că domnul profesor Ciucă reprezintă o valoare umana fundamentala, atât la nivelul mediului universitar ieșean, cât și la nivel internațional. Unul dintre cursurile care m-a atras cel mai mult este cel de dreptul proprietății intelectuale. Acesta a fost asemeni unei guri de aer proaspăt într-un amalgam de materii aflate sub egida unei formalism excesiv. Industria, literatura și arta înrămează tehnologic, stilistic și metaforic creativitatea ființei umane, iar proprietatea intelectuală constituie o platformă juridică fundamentală, ce permite exploatarea cu succes atât a creațiilor tehnice, cât și a operelor literare, artistice sau științifice. Iar a porni pe urmele creatorilor înspre domeniul dreptului proprietății intelectuale, în încercarea de a desluși rimele unei protecții juridice complexe reprezintă o provocare esențială din parcursul unui student și masterand din cadrul Facultății de drept. Din profund atașament față de dreptul proprietății intelectuale, dar şi literatura artistică, în încercarea de a explica, aprofunda şi analiza anumite aspecte juridice prin prisma beletristicii și a legislației naționale și europene am realizat lucrarea de licență în acest domeniu, cu titlul ,,Drepturile morale de autor și dreptul de suită”. La disertație am continuat pe aceeași cale fiind în proces de elaborare a lucrării cu titlul ,,Limitele dreptului de autor, fair use, fair dealing: între protecția juridică și ingerința utilității publicului”. Am ales diseminarea acestor teme în două lucrări consecutive, întrucât, mașinile inteligente devin nu doar produsul unei munci tehnologice, ci deopotrivă o prelungire a minții umane. Se deschid porțile spre noi teme de cercetare, iar temelia drepturilor de autor devine una vie și maleabilă schimbărilor care se consolidează cu repeziciune. Din acest motiv, este necesar aducerea unui elogiu creației umane, care se naște din bucuriile sau suferințele vieții, nimic neputând să înlocuiască sentimentul uman impregnant în opera de creație intelectuală”, detaliază juristul.

Mihaela Scorpan consideră că viața de student nu este simplă, mai ales pentru un tânăr venit din Republica Moldova, care, chiar dacă nu se confruntă cu o barieră lingvistică sau culturală semnificativ diferită, trebuie să treacă printr-o perioadă de acomodare. „Totul se schimbă radical la doar 19 ani, fiind într-o postură nouă de student cu responsabilități, iar de tot ce ai știut până atunci te desparte două puncte de frontieră. Cu toate acestea, România este un stat minunat pentru un student, oferindu-ți o gamă largă de oportunități și facilități financiare. Primii doi ani am beneficiat de Bursa Rotary Academica oferită tinerilor care fac dovadă excelenței academice și a unei înalte motivații pentru studiu. De asemenea, în cadrul Clubului Rotary Iași Curtea Domnească am beneficiat și de un program de mentorat din partea profesorilor membri și practicienilor din diferite domenii, inclusiv al dreptului. Viața de student în România, te poate uimi și cu varii oportunități de voluntariat. În timpul facultății activitatea de voluntariat în cadrul Elsa Iași și ASD (Asociația Studenților la Drept),  m-a ajutat enorm în familiarizarea cu mediul academic, prin șansa de a accesa diverse stagii de practică, posibilitatea de a participa la procese simulate, dar și prin prima experiența de team building, unde inevitabil legi prietenii durabile. În final, consider că România este locul unde te poți dezvolta, fără a fi presat de prețuri exorbitante pentru beneficiul de a fi student. Sistemul de învățământ oferă suficiente locuri la buget, dar și posibilitate de accesa diferite burse de studiu ( de performanță, de cercetare) care îți asigura o independență economică. Transportul public este decontat în proporție de 90%, ai acces nelimitat la Biblioteca Centrala Universitară, fără a uita și de micile bucurii culturale, cu decontarea semnificativă a biletelor la teatru, muzee și expoziții. Sunt luate în calcul toate aspectele vieții, oferind un teren propice desfășurării activității academice, cu un suficient suport economic, plus dezvoltarea bagajului cultural”, completează tânăra.

Despre accesul pe piața muncii

Analizând ceea ce se întâmplă în realitate, interlocutoarea ^BizLawyer a constatat că există un procent extrem de ridicat al studenților care, după absolvirea unei facultăți, ajung sa își găsească cu dificultate un loc pe piața muncii, iar la Drept aceasta rată este peste media altor facultăți. Totuși, nu este de acord cu vocile critice care prezintă universitățile drept medii depășite și insuficient de competente să asigure tranziția de la studierea teoretică spre realitățile practice. „Profesiile din domeniul juridic îți impun, într-o oarecare măsura, un proces de auto învățare pe tot parcursul vieții, iar aceasta practica trebuie dezvoltată încă din timpul facultății. Baza acumulării de cunoștințe în cadrul unei facultăți de drept este studiul individual, facultatea vine doar sa contureze informațiile acumulate și sa le aranjeze într-o modalitate în care sa prindă sens. Cu toate acestea, am observat că există un procent ridicat de abandon în rândul studenților din cauza lipsei motivației sau a incapacității de a asimila cu succes volumul mare de informații. Consider că aceste stări încep să apară, mai ales în primii ani, din cauza timpului redus aferent interacțiunii directe între profesor - ca mentor - și student - ca ucenic. „Forța motrică” a studiului universitar o reprezintă seminarele, iar pentru o grupă de 30 de studenți se oferă pe săptămâna un seminar pe materie (100 minute).  În aceste condiții, sunt mulți colegi care nu reușesc să poarte o discuție cu profesorul sau să îi adreseze întrebări, ieșind mai nelămuriți decât s-ar fi așteptat, pierzând-și astfel și motivația de a continua studiile sau de a învață mai mult decât strictul necesar. Un student nemotivat care depune efortul minim, cel de a promova examenul, nu își va găsi niciodată pârghiile potrivite care să-l propulseze spre succesul profesional. Pentru învățarea temeinică a unei instituții juridice este necesar ca studentul să realizeze în primul rând aplicarea și rolul acesteia în viață de zi cu zi, abia după aceea născândul-se cu adevărat și interesul de cercetare. Suplimentarea orarului cu un seminar pe săptămâna în care studenții să analizeze dosare sau să realizeze procese simulate ar întări simțul practic al acestora și ar naște discuții mult mai productive între studenți”, transmite Mihaela Scorpan.

                                                         Citește și

→   De vorbă cu Corina Oana Mazilu, admisă în primii zece la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, acum avocat stagiar: ”Ceea ce mă fascinează cu privire la această profesie este că, prin ajutorul oferit oamenilor, ajungi să te descoperi și să te redescoperi pe tine însuți”


→   Diana Maria Gogoașă, cel mai mare punctaj la examenul organizat de Facultatea de Drept în anul 2021: Pentru o perspectivă mai aplicată asupra profesiilor juridice, consider că ar fi benefică suplimentarea orelor obligatorii de practică. 60, respectiv 90 de ore pe an, nu sunt suficiente pentru ca un student să-și formeze o opinie completă despre profesiile juridice

→   Mihai Adelin Lungu, 90 de puncte la examen și zece pe linie: Notele n-ar trebui să reprezinte un obiectiv în sine, ci mai degrabă o consecință a unei pregătiri serioase, constante, în care acumulezi noi cunoștințe, înveți să faci analogii, să raționezi și să aplici informația învățată în contexte practice. Rodul învățării nu e nota finală, ci bagajul intelectual acumulat, pe care va trebui să-l preiei ca atare și să-l perfecționezi în viața profesională

→   Alexia Rizoiu, 85 de puncte la examenul organizat de Facultatea de Drept în anul 2022: ”Cuvântul-cheie în jurul căruia îmi concentrez activitatea de student este echilibrul. Satisfacția pe care o obții după ce ai reușit să înțelegi încă un concept sau o instituție a dreptului nu se compară cu nimic altceva; simți că ai mai făcut un pas spre a deveni profesionistul care îți dorești să fii”

→   Diana Latiș, 86 de puncte, printre primii intrați în anul 2023: ”La această facultate, cantitatea de informație care trebuie asimilată în timpul scurt al unui semestru este enormă, explicațiile nu sunt întotdeauna pe înțelesul nostru. Seminarele sunt cele care mai salvează cât de cât situația, în cadrul acestora putând discuta mai aplicat teoria predată la cursuri. Practica ne-ar fi cea mai utilă”


→   Maria Teodora Busuioc, a noua pe listă anul trecut: ”Este o onoare pentru mine să am ocazia să întâlnesc persoanele care se află în miezul vieții juridice din România, care scriu nu numai doctrină, ci și legislație”