O soluție reper a ÎCCJ obținută de D&B David și Baias clarifică modalitatea de calcul a cifrei de afaceri la care se aplică amenzile Consiliului Concurenței

Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție  (ÎCCJ), obținută recent de avocații D&B David și Baias, prin care s-a dispus reducerea cuantumului amenzii aplicate de Consiliul Concurenței unei societăți investigate are o importanță semnificativă din punct de vedere practic întrucât clarifică interpretarea prevederilor legale privind modalitatea de stabilire a cifrei de afaceri care trebuie avută în vedere la stabilirea amenzii aplicate de Consiliul Concurenței, respectiv pentru aplicarea cauzei de reducere a amenzii.

Prevederile legislative vizate de această interpretare sunt cele ale articolului 63^1  din Ordinul 1077/2020 privind individualizarea amenzilor aplicate de Consiliul Concurenței (Instrucțiunile) în conjuncție cu dispozițiile din Reglementările contabile.

Conform acestui articol din Instrucțiuni, amenda poate fi diminuată cu un procent cuprins între 25% - 75% dacă se probează că ponderea în cifra de afaceri totală a întreprinderii a valorii relevante a veniturilor din comercializarea produselor/serviciilor care au legătură, direct sau indirect, cu încălcarea legii, este una redusă (de la 1% - 20%).

În acest context, și pentru aplicarea cauzei de reducere mai sus citate, societatea investigată a solicitat instanței de recurs să clarifice dacă într-o situație precum cea analizată în cauză, în care societatea a fost lider al unui consorțiu, iar în această calitate a realizat refacturări în numele celorlalți membri ai consorțiului, fără adăugarea niciunui adaos comercial (așa numitele operațiuni passthrough), valoarea refacturărilor se ia sau nu în considere la calculul cifrei de afaceri totale a întreprinderii asupra căreia se aplică amenda.  

Soluția instanței de recurs a validat argumentele invocate de avocații D&B David și Baias, care au susținut că Instrucțiunile se completează cu reglementările contabile, iar prevederile contabile trebuie interpretate în sensul că aceste operațiuni passthrough nu trebuie luate în considerare la calculul cifrei de afaceri a unei societăți, întrucât exced veniturile obținute în urma activității proprii a acesteia, iar luarea în considerare a acestor refacturări ar deforma considerabil imaginea reală a activității economice a entității respective.

Desigur, calificarea naturii juridice a acestor operațiuni, respectiv dacă ele reprezintă sau nu operațiuni de tip passthrough și efectele pe care acestea le produc în contabilitatea unei societăți depind de circumstanțele particulare ale speței, cum ar fi riscurile asumate de fiecare membru al consorțiului, modalitatea de livrare efectivă a bunurilor sau de prestare a serviciilor, împrejurarea dacă liderul asocierii acționează sau nu doar în calitate de intermediar etc., fiind așadar necesară o analiză bazată pe circumstanțele concrete ale fiecărui caz în parte. Cu toate acestea, principiile rezultate din interpretarea ICCJ in aceasta decizie trebuie aplicată ori de cate ori, urmare a analizei circumstanțelor specifice ale speței se stabilește că ne aflăm în prezența unor operațiuni de tip passthrough.

Având în vedere că din ce în ce mai multe mai multe reglementări legislative prevăd aplicarea de sancțiuni ca procent din cifra de afaceri a unei societăți, este esențială clarificarea cu privire la modul în care operațiunile passthrough sunt luate în considerare în calculul cifrei de afaceri.

Soluția favorabilă în acest litigiu având ca obiect anularea parțială a unei Decizii de sancționare emisă de Consiliul Concurenței a fost obținută de echipa de avocați D&B David și Baias, coordonată de Sorin David și Ana-Maria Iordache, Parteneri D&B David și Baias și formată din Lucian Bozian, Avocat Senior Coordonator, Mihaela Ragea și Andreea Toncu, Avocați Seniori.