Allianz Trade estimează pentru România o creştere economică de 3,1%, în 2025

În ceea ce priveşte inflaţia, analiza arată că aceasta va rămâne mai persistentă decât în economiile vecine, fiind susţinută de creşteri salariale puternice, majorări ale preţurilor la alimente şi politici fiscale relaxate. După un nivel de 5,6% în 2024, inflaţia este prognozată să scadă la 4,5% în 2025 şi 3,4% în 2026.

Potrivit analiştilor, în România, situaţia finanţelor publice continuă să se deterioreze devenind un motiv de îngrijorare. Stimulentele fiscale pro-ciclice au dus la creşterea deficitului bugetar la 4,3% din PIB în 2019, iar acest dezechilibru s-a accentuat semnificativ în 2020 (9,3%) şi 2021 (7,2%), pe fondul măsurilor de sprijin economic legate de pandemia Covid-19.

În 2022 - 2023, deficitul anual a rămas ridicat, la peste 6% din PIB, reflectând atât scăderea veniturilor fiscale, cât şi creşterea cheltuielilor ca răspuns la criza generată de războiul din Ucraina.

"Deşi sunt planificate măsuri de consolidare fiscală, deficitul este estimat să rămână peste 5% din PIB în perioada 2024 - 2026. În paralel, datoria publică a crescut de la 35% din PIB în 2019 la 49% în 2023, iar estimările indică depăşirea pragului de 50% în perioada 2024 - 2026", susţin aceştia.

Un alt motiv de îngrijorare pentru economia României sunt finanţele externe. Deficitul de cont curent, adică diferenţa dintre ce importă şi ce exportă România, s-a accentuat constant, ajungând la 9,3% din PIB în 2022 şi rămânând ridicat şi în 2023 - 2024, la peste 7% din PIB.

Un aspect îngrijorător este că doar 30% din acest deficit a fost acoperit de investiţii străine directe, mult mai puţin decât procentul de 75% considerat acceptat. În plus, această proporţie a scăzut semnificativ faţă de 2016, când 168% din deficit era acoperit de astfel de investiţii.

Pentru 2025 - 2026, se estimează că exporturile şi importurile vor creşte într-un ritm similar, menţinând deficitul de cont curent la peste 6% din PIB.

În acelaşi timp, acoperirea acestuia prin ISD va rămâne sub 50%, în condiţiile în care fluxurile de capital către pieţele emergente mai slabe vor rămâne modeste pe fondul incertitudinilor economice globale. Acest context, coroborat cu deficitele fiscale ridicate, ar putea creşte nevoile de finanţare externă până la niveluri critice. Pe de altă parte, rezervele valutare ale BNR şi-au revenit după minimele temporare din 2022, ajungând la 70 miliarde dolari în august 2024, echivalentul a cinci luni de importuri - un nivel considerat adecvat. Totuşi, acestea nu acoperă integral plăţile datoriei externe scadente în următoarele 12 luni, fiind sub pragul de confort de 125%, atrag atenţia analiştii Allianz Trade.

În ceea ce priveşte mediul de afaceri din România, acesta este, în general, favorabil, deşi persistă anumite vulnerabilităţi. Indicatorii anuali Worldwide Governance Indicators ai Băncii Mondiale sugerează că reglementările şi cadrul juridic sunt, în linii mari, prietenoase cu mediul de afaceri, însă percepţia asupra corupţiei rămâne o problemă. Indexul Libertăţii Economice 2024 al Heritage Foundation plasează România pe locul 51 din peste 180 de economii, evidenţiind puncte forte în domeniile drepturilor de proprietate, povara fiscală, libertatea comercială şi libertatea investiţiilor. Totuşi, există slăbiciuni în ceea ce priveşte integritatea guvernamentală şi libertatea financiară, se menţionează în analiză.

"La nivel micro, companiile locale se confruntă cu o presiune din cauza costului ridicat al creditului şi a încetinirii consumului intern, în timp ce exporturile nu reuşesc să compenseze acest declin. În acest context, nu este surprinzător faptul că numărul insolvenţelor a crescut semnificativ anul trecut, cu aproape +10%, ca o consecinţă firească a degradării indicatorilor financiari, în special a lichidităţii. Sectoarele cele mai expuse rămân construcţiile, în special segmentul rezidenţial, şi comerţul cu ridicata şi amănuntul, unde scăderea marjelor de profit, constrângerile legate de cash flow şi întârzierile la plată pun o presiune majoră pe stabilitatea firmelor. În pofida acestor provocări, problemele actuale sunt încă gestionabile, cu condiţia implementării unor măsuri de reducere a deficitului bugetar şi a unor efecte de bază favorabile, precum un an agricol bun. Însă, un posibil downgrade al ratingului de ţară în trimestrul al doilea, legat şi de rezultatele alegerilor din mai, ar putea avea un impact mult mai sever asupra costului finanţării şi al dobânzilor, amplificând riscurile economice pentru România", a declarat Mihiai Chipirliu CFA - Risk Director, Allianz Trade, citat în comunicat.

În clasamentul Allianz Trade, Environmental Sustainability Index, România ocupă locul 54 din 210 economii, având rezultate bune la eficienţa energetică, emisiile de CO2 pe unitatea de PIB şi stresul hidric. Cu toate acestea, persistă vulnerabilităţi în producţia de energie regenerabilă, rata de reciclare şi capacitatea de adaptare la riscurile climatice.

În ceea ce priveşte riscul politic sistemic, acesta este moderat, dar volatilitatea politică este ridicată. Totuşi, incertitudinea politică afectează perspectivele de consolidare fiscală. În decembrie 2024, Curtea Constituţională a anulat alegerile prezidenţiale în urma unor acuzaţii de interferenţă externă, determinând organizarea unor noi alegeri în primăvara lui 2025. Deşi s-a format un nou guvern pro-european alcătuit din patru partide, stabilitatea acestuia rămâne incertă, mai spune analiza.

Realizată de Allianz Trade, lider global în asigurările de credit comercial şi managementul creditelor, Harta Riscurilor de Ţară oferă o analiză detaliată a mediului economic, politic şi de afaceri, precum şi a factorilor de sustenabilitate care influenţează riscul de neplată pentru companii din 83 de economii. Analiza se bazează pe un model propriu de rating al riscului, actualizat trimestrial cu cele mai recente evoluţii economice şi date Allianz Trade privind insolvenţele globale şi climatul de afaceri.

În 2024, Allianz Trade a crescut ratingul de risc pentru 48 de economii, cu 27 mai multe faţă de 2023, în timp ce doar cinci ţări au fost retrogradate, cu o singură retrogradare în plus comparativ cu anul precedent. Aceste actualizări reflectă o redresare parţială a creşterii economice şi a condiţiilor de finanţare la nivel global. Cea mai mare parte a îmbunătăţirilor s-a concentrat pe pieţele emergente, unde America Latină a înregistrat cele mai multe creşteri de rating (13), urmată de Europa (10) şi regiunea Asia-Pacific (9). Totuşi, doar 17 dintre aceste îmbunătăţiri vizează perspectiva pe termen lung, ceea ce sugerează că progresul este în mare parte de natură ciclică. În schimb, majoritatea retrogradărilor s-au înregistrat în Orientul Mijlociu, inclusiv în Bahrain, Israel şi Kuweit. Această tendinţă este determinată de tensiuni prelungite în lanţurile de aprovizionare şi de preţurile petrolului aflate sub pragul de rentabilitate fiscală.

Deşi perspectivele economice globale s-au îmbunătăţit datorită inflaţiei în scădere, a fluxurilor de credit şi a condiţiilor de lichiditate mai favorabile, riscurile descendente rămân încă ridicate pentru anul 2025-2026. În pieţele emergente, climatul de afaceri rămâne dificil, în timp ce economiile dezvoltate se confruntă cu incertitudinea politică prelungită şi cu măsurile de consolidare fiscală iminente. În plus, riscul de recesiune este amplificat de ameninţarea unui nou război comercial, în timp ce presiunile inflaţioniste ar putea eroda încrederea companiilor, determinându-le să rămână într-o stare prelungită de prudenţă şi expectativă.

Analiza sub-ratingurilor de risc de ţară arată că redresarea economică, comparativ cu perioada pre-pandemică, este vizibilă în special la nivelul condiţiilor macroeconomice, care s-au îmbunătăţit global datorită progreselor din 2024. Scorul mediu global a depăşit nivelurile pre-pandemice, ajungând la 3 din 6 (echivalentul unui rating BB). Cu toate acestea, mediul structural de afaceri (SBE) a rămas sub nivelurile pre-pandemice, cu un rating echivalent B. Anul trecut, 18 ţări, inclusiv Arabia Saudită, Taiwan, Japonia, România şi Chile, au înregistrat deteriorări ale climatului de afaceri.

Deşi s-au înregistrat unele îmbunătăţiri parţiale datorate normalizării insolvenţelor în mediul de afaceri, riscul comercial rămâne încă sub nivelurile din perioada pre-pandemică. În 2024, numărul insolvenţelor a crescut în două din trei ţări, iar firmele mari nu au fost imune la acest fenomen. Astfel, anul trecut s-a înregistrat peste o insolvenţă pe zi în rândul companiilor cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane euro, un nivel record.

Pentru 2025, analiştii Allianz Trade se aşteaptă ca Indicele Global al Insolvenţelor să atingă un nivel stabil, după trei ani consecutivi de creştere. Cu toate acestea, insolvenţele vor continua să înregistreze un trend ascendent, reprezentând 50% din PIB-ul global, inclusiv în SUA, Germania, Italia, Spania şi China.

Allianz Trade este liderul mondial pe piaţa asigurărilor de credit comercial şi un specialist recunoscut în domeniile: garanţii, recuperarea creanţelor, credit comercial structurat şi risc politic. Reţeaua sa proprie de informaţii analizează modificările zilnice în solvabilitatea unui număr de peste 80 de milioane de companii. Cu sediul central la Paris, Allianz Trade este prezentă în 52 de ţări şi are 5.500 de angajaţi. În 2021, cifra de afaceri consolidată a fost de 2,9 miliarde euro, iar tranzacţiile comerciale globale asigurate au reprezentat o expunere de 931 miliarde euro.