ANIS: România nu capitalizează oportunităţile din tehnologie; alocarea în R&D este de doar 0,46% din PIB

În acelaşi timp, trei sferturi (75%) dintre companiile IT active în România au avut iniţiative de inovaţie în ultimii trei ani, dar numai 5,7% au lansat un produs propriu în această perioadă.

Totodată, conform European Innovation Scoreboard, România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte inovaţia, în condiţiile în care doar 27% dintre IMM-uri adoptă tehnologii digitale avansate (sub media UE de 58%), iar acoperirea 5G este de 32,8%, faţă de media Uniunii, de 89,3%.

Potrivit reprezentantei ANIS, pentru a deveni un hub al Inteligenţei Artificiale (AI) în Europa, România trebuie să participe activ la masa discuţiilor privind viitorul european al acestei tehnologii şi să se alinieze la iniţiativele UE, precum AI Act, AI Factories şi InvestAI, pentru armonizarea cadrului de reglementare şi facilitarea procesului de accesare a fondurilor europene destinate AI.

De asemenea, este nevoie de creşterea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare la 1% din PIB până în 2027, pentru a reduce decalajul faţă de Europa de Vest, dar şi de introducerea unui regim IP Box şi a unor stimulente pentru companiile care dezvoltă proprietate intelectuală şi valorifică potenţialul tehnologiilor emergente, precum AI.

O altă necesitate se referă la consolidarea forţei de muncă specializate în AI, prin integrarea noii tehnologii în programele universitare, pentru a forma specialişti pregătiţi pentru noile cerinţe tehnologice şi implementarea unor programe care să sprijine retenţia specialiştilor, respectiv atragerea talentelor internaţionale.

Nu în ultimul rând, Corina Vasile aminteşte de accelerarea digitalizării economiei şi a administraţiei, ce presupune promovarea adoptării AI în sectorul privat prin scheme de granturi pentru IMM-uri şi startup-uri şi stimulente pentru investiţii în tehnologizare la nivelul companiilor. În plus, ar fi necesară adoptarea soluţiilor AI pentru administraţia publică, de la digitalizarea serviciilor la combaterea birocraţiei, precum şi sprijinirea parteneriatelor public-private pentru dezvoltarea de soluţii AI în sectoare economice esenţiale şi crearea unor sandbox-uri de reglementare care să permită testarea noilor soluţii AI într-un mediu controlat.

"Summitul AI de la Paris a fost un semnal clar: UE intră mai hotărâƒt în noua eră tehnologică, iar România are şansa de a face parte activă din această tranziţie. Investiţiile în AI nu mai sunt o opţiune, ci o necesitate strategică. Dacă nu investim acum în AI şi nu ne integrăm în iniţiativele europene, nu vom pierde doar oportunităţi de dezvoltare, ci vom deveni dependenţi de soluţiile create în alte state. România poate deveni un hub regional pentru AI, un pilon al economiei digitale europene, dar acest lucru necesită decizii ferme, investiţii inteligente şi o viziune clară, aliniată la strategia digitală a Uniunii Europene. Nu mai este o întrebare de "dacă", ci de "când şi cum" ne asumăm acest rol (...) În această nouă realitate tehnologică, România trebuie să decidă urgent unde se poziţionează (...) În lipsa unor serii de acţiuni realiste, însă, riscăm să rămânem doar furnizori de servicii IT pentru alte economii, fără a genera inovaţie şi valoare adăugată proprie", este de părere Vasile.

Aceasta subliniază că, deşi România a adoptat în 2024 o Strategie Naţională pentru Inteligenţă Artificială şi un Plan de Acţiune, "progresul este limitat". "România trebuie să facă saltul de la declaraţii de intenţie la adoptarea unor măsuri concrete pentru a face tranziţia către o economie bazată pe tehnologie, care să valorifice potenţialul AI - un cadru clar de implementare, finanţare adecvată şi mecanisme de colaborare între sectorul public, privat şi academic", consideră Corina Vasile.

ANIS este asociaţia reprezentativă a industriei de IT din România, din care fac parte peste 150 de companii-membre.