Băncile din România se vor confrunta cu provocări fundamentale, pe fondul unei perioade de incertitudini economice (raport)

Multe bănci din România s-ar putea confrunta cu provocări importante în cazul unei perioade de incertitudine, în care rentabilitatea capitalului propriu la nivel european ar putea scădea sub 6%, potrivit unui studiu realizat de o companie de consultanţă în management.

În ciuda creşterii puternice a marjelor, mai mult de jumătate dintre băncile din întreaga lume continuă să aibă probleme de profitabilitate şi o rentabilitate care se situează sub costul respectiv al capitalului, potrivit celei de-a 12-a ediţii a studiului McKinsey Global Annual Banking Review.

Acesta este şi cazul multor bănci din România, care s-ar putea confrunta cu provocări importante în cazul unei perioade viitoare marcate de incertitudine, în care rentabilitatea capitalului propriu la nivel european ar putea scădea sub 6%, conform raportului.

În acest context, băncile din România vor fi forţate să apeleze la măsuri axate pe rezilienţă şi să îşi regândească în mod fundamental modelul de business. Majoritatea urmează, în continuare, modelul de bancă universală dar care, în prezent, generează un ROE (return on equity) adecvat de peste 12% doar pentru primele cinci bănci din sistemul bancar românesc.

Pe termen scurt, este necesar ca băncile să se pregătească de o perioadă care necesită adoptarea unor măsuri axate pe rezilienţă (financiară, digitală & tehnologică şi organizaţională). În acest fel, jucătorii locali se vor putea situa într-o poziţie suficient de puternică pe viitor, atenuând impactul economic.

Pe termen lung, acestea trebuie să investească în priorităţi strategice care pot îmbunătăţi cu adevărat modelul de business şi revitaliza profitabilitatea.

"Deşi oportunităţile sunt vaste, de la a concura eficient în zona de online banking până la a finanţa proiecte sustenabile sau a oferi servicii adiţionale care creează o implicare activă a clienţilor, efortul poate fi unul semnificativ. La nivel local, peste 85% dintre jucători trebuie să facă aceste investiţii şi, totodată, să se concentreze pe viabilitatea modelului lor de afaceri care se luptă să genereze un ROE peste costul capitalului propriu. În acest sens, rămâne de văzut câte bănci româneşti vor reuşi să se reinventeze şi să adopte un model de business care să asigure un avantaj competitiv pe viitor", se menţionează în raport.

Conform documentului, băncile româneşti s-au confruntat cu dificultăţi în a atinge un ROE mai mare decât costul capitalului propriu chiar şi în anii recenţi de creştere.

Băncile din întreaga lume şi-au revenit la nivel accelerat după pandemie, cu o medie de creştere ROE de 12% în 2021. În România, băncile au înregistrat venituri de 130 miliarde de euro în acelaşi an, în creştere cu 12,5% faţă de 2020, iar profitabilitatea a atins un nivel record, cu un ROE de 13,5% în 2021, depăşind media Europei Centrale şi de Est cu 4,4%.

Propulsat de o creştere puternică a ratelor dobânzilor, ROE în T3 2022 a fost de 16,6% comparativ cu 13,6% în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Băncii Naţionale a României.

Cu toate acestea, mai mult de jumătate dintre băncile din lume continuă să aibă un ROE care se situează sub costul capitalului (9-11% medie globală), iar creşterile recente ale marjelor au oferit randamente peste costul capitalului pentru doar 35% dintre bănci. Acesta este şi cazul multor jucători din România, care au avut dificultăţi în a atinge un ROE mai mare decât costul capitalului propriu chiar şi în anii recenţi de creştere.

Privind în perspectivă, impulsul dat profitabilităţii de marjele mari recente s-ar putea dovedi temporar, iar diferenţele dintre bănci se vor adânci şi mai mult.

În timp ce majoritatea băncilor la nivel global se vor confrunta cu o încetinire a creşterii pe termen lung, cele europene s-ar putea confrunta cu o perspectivă mai îngrijorătoare: în cazul unei perioade de încetinire economică, ROE ar putea scădea sub 6%, conform estimărilor din raportul McKinsey & Company. Având în vedere un cost global al capitalului propriu cuprins între 9-11%, acest lucru prezintă provocări fundamentale pentru jucătorii locali.

"Impactul poate fi semnificativ pentru sectorul bancar românesc, unde ~65% din venituri sunt generate de dobânzi, comparativ cu media europeană de ~55%, iar primii zece jucători în domeniu (din 34) reprezintă ~86% din activele pieţei", se menţionează în raport.

În plus, majoritatea urmează, în continuare, modelul de bancă universală dar care, în prezent, generează un ROE adecvat de peste 12% doar pentru primele cinci bănci din sistemul bancar românesc.

"Principala întrebare este ce se va întâmpla cu băncile locale atunci când se vor confrunta cu o încetinire a creşterii şi costuri din ce în ce mai mari. Pentru a se putea situa într-o poziţie suficient de puternică pe viitor, băncile româneşti ar trebui ca pe termen scurt să adopte o poziţie defensivă (aplicând măsuri axate pe rezilienţă), iar pe termen lung una ofensivă (prin accelerarea investiţiilor în oportunităţi care să le îmbunătăţească modelul de business)", a explicat Ovidiu Tişler, Associate Partner McKinsey&Company Bucureşti.

Dintre cele patru tipuri de acţiuni de rezilienţă identificate în raportul McKinsey şi pe care băncile le pot pune în aplicare - financiară, operaţională, digitală & tehnologică şi organizaţională - prima şi ultimele două sunt foarte relevante pentru sectorul bancar românesc.

În ceea ce priveşte acţiunile pentru rezilienţă financiară, băncile prezente în România trebuie să îşi asigure o structură a venitului net cu o expunere mai mică la ratele dobânzilor.

De asemenea, ar trebui să vizeze o rată C/I (cost-to-income) sub 40%, o ţintă ambiţioasă în comparaţie cu procentul C/I de aproximativ 54% atins de băncile româneşti în 2021, subliniază sursa citată.

Referitor la acţiuni pentru rezilienţă digitală & tehnologică, băncile ar trebui să continue să îşi construiască o bază digitală solidă şi să se concentreze pe cererea tot mai mare a clienţilor pentru servicii digitale.

În 2021, România a înregistrat a doua cea mai mare pondere a clienţilor (27%) care începuseră recent să utilizeze servicii bancare digitale (faţă de 20% în Europa Centrală şi de Est), creşterea fiind determinată în special de activitatea pe dispozitive mobile, conform studiului "Digital Sentiment Survey" realizat de McKinsey.

Pe termen scurt, băncile din România ar trebui să faciliteze tranziţia către mai multe servicii şi produse digitale, concentrându-se, de exemplu, pe produsele avansate (credite, asigurări non-viaţă) unde sucursalele rămân principalul canal de vânzări.

În ceea ce priveşte acţiuni pentru rezilienţă organizaţională, băncile care vor avea cele mai bune rezultate vor fi cele care reacţionează rapid, care încearcă să fie agile în operaţiunile de zi cu zi cât şi în luarea decizilor, precum şi cele care investesc în atragerea talentului potrivit, pregătirea şi păstrarea angajaţilor.

Pe termen lung, băncile vor trebui să îşi schimbe strategia pentru a-şi consolida baza de creştere. Investiţile în furnizarea de servicii şi produse care se diferenţiază vor fi esenţiale pentru a crea modele de afaceri mai bune care să revitalizeze profitabilitatea.

Printre oportunităţile de viitor se numără finanţarea sustenabilă care se află în pragul unei "noi ere", pe măsură ce băncile finanţează nu doar energia verde, ci şi o gamă mult mai largă de proiecte în toate sectoarele industriale. Acest lucru creează oportunităţi remarcabile, inclusiv pentru sectorul bancar românesc, în care doar una dintre cele 34 de bănci este activă în domeniul emisiunilor de obligaţiuni sustenabile (green bonds).

Cu toate acestea, efortul va fi unul semnificativ întrucât la nivel local peste 85% dintre jucători trebuie să facă aceste investiţii şi, totodată, să se concentreze pe viabilitatea modelului lor de afaceri care se luptă să genereze un ROE peste costul capitalului propriu.

Contextul actual oferă băncilor româneşti oportunitatea de a alege între a continua cu modelul de bancă universală sau a adopta o strategie axată pe segmente sau produse specifice (ex. servirea exclusivă a segmentului digital prin credite online sau a IMM-urilor prin capital de lucru). Rămâne de văzut câte bănci româneşti vor reuşi să se reinventeze şi să adopte un model de business care să asigure un avantaj competitiv pe viitor.

"În contextul în care condiţiile de piaţă sunt foarte dinamice, nevoia de digitalizare generează investiţii greu de susţinut, iar lupta pentru atragerea angajaţilor de calibru se intensifică şi mai mult, rămâne de văzut în ce măsură băncile din afara top zece vor putea pune bazele unei creşteri pe termen lung. Cert este ca menţinerea modelului de bancă universală pe care majoritatea îl urmează este inadecvat pentru asigurarea profitabilităţii şi clădirea unei baze solide de creştere. Este momentul ca băncile să îşi regândească strategia", a adăugat Ovidiu Tişler.