Blocul Naţional Sindical propune prelungirea PNRR şi corelarea lui cu perioada de programare 2021 - 2027

Astfel, sindicaliştii au solicitat prelungirea PNRR şi corelarea lui cu perioada de programare 2021 - 2027 inclusiv prin ataşarea regulii N+2 (există un termen-limită până la care banii CE pot fi cheltuiţi, n.r.), extinderea perioadei de implementare a proiectelor aflate în implementare, în condiţiile în care nu există posibilitatea fazării proiectelor, precum şi abordarea unui mecanism de transfer de cheltuieli dinspre PNRR către Cadrul Financiar Multianual pe fondul existenţei unui risc de dezangajare considerabil.

Sindicaliştii mai solicită creşterea transparenţei şi predictibilităţii procesului de implementare aferent PNRR, aplicarea regulilor asumate cu privire la comitetul de monitorizare şi consolidarea acestuia şi îmbunătăţirea mecanismelor de audit şi control.

Potrivit sursei citate, BNS a pus la dispoziţie, în cadrul acestei întâlniri, o analiză detaliată privind stadiul implementării PNRR, subliniind o serie de probleme critice cu care se confruntă acest program.

Totodată, BNS consideră că PNRR a fost abordat încă din stadiul de proiect în mod eronat.

"De la bun început a fost conceput cu erori majore (ex. timing-ul asumat pentru anumite reforme, au fost asumate reforme generatoare de cheltuieli suplimentare cum ar fi noua lege a pensiilor publice, reforma salarizării în sectorul public înaintea reformei fiscale). De asemenea, alocările de resurse financiare pentru investiţii au fost unele discreţionare (centrate pe anumite judeţe în care interesul politic al liderilor momentului era maxim, adâncind decalajele de dezvoltare economică şi socială la nivel teritorial şi îndepărtându-ne de obiectivele şi principiile conceptului european de coeziune)", se menţionează în comunicat.

Pe de altă parte, întregul proces de elaborare a PNRR şi de negociere a fost unul "strict secret pentru partenerii sociali reprezentativi şi pentru opoziţia politică de la acea vreme".

"Implementarea PNRR rămâne întârziată, iar multe reforme şi investiţii riscă să nu fie finalizate până în 2026, fiind cazul multor state membre. La nivelul UE, doar 47% din fondurile disponibile au fost decontate până la finalul anului 2024. Problemele transversale cu care se confruntă Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă sunt relevante şi pentru România, însă nu pot fi imputate în mod exclusiv ţării noastre, respectiv birocraţia excesivă, capacitatea administrativă redusă, lipsa unei coordonări eficiente şi a unor mecanisme clare de evaluare respectiv o serie de probleme legate de eficienţa investiţiilor realizate în special în zona tranziţiei verzi şi conformităţii climatice", se mai precizează în document.

Reprezentanţii BNS apreciază situaţia PNRR în România ca fiind una critică, printre motive aflându-se întârzieri semnificative în implementare "pe fondul unor ghiduri ale solicitantului stufoase, care implică multă birocraţie".

"Întârzierile au un caracter transversal fiind specifice atât lansării de ghiduri ale solicitantului cât şi evaluărilor sau contractărilor. Există call-uri care au finalizat etapa de evaluare iar contractele nu sunt semnate deşi au trecut 7 luni de la data finalizării evaluării (ex. call-ul dedicat IMM-urilor). De asemenea, există întârzieri de peste un an în lansările de proiecte în condiţiile în care mai avem 2 ani până la finalizarea PNRR. Întârzierile fiind relevate inclusiv de lipsa de corelare între planificarea cererilor de plată şi procesul de implementare, România fiind astăzi abia la cererea 3 de plată, aceasta fiind suspendată", susţin sindicaliştii.

Totodată, fragmentarea finanţării reprezintă un proces care generează o influenţă negativă asupra efectului multiplicator şi impactului PNRR, fiind cazul finanţărilor care vizează mediul privat. "PNRR este mai degrabă o piaţă pentru furnizorii de servicii de consultanţă şi nu o soluţie pentru beneficiari, afirmaţia bazându-se pe un proces de depunere de proiecte extrem de greoi şi condiţionat de reguli artificiale care îngreunează procesul de absorbţie", precizează sursa citată.

BNS mai face referire la întârzieri semnificative în ceea ce priveşte plăţile şi sistemul de decontare, iar transparenţa în raportarea beneficiarilor şi în utilizarea fondurilor afectează încrederea în mecanism.

Sindicaliştii au menţionat şi lipsa unor clauze minime cu caracter social la nivelul ghidurilor solicitantului în ciuda faptului că investiţiile publice şi implicit banul public nu trebuie să crească sau să contribuie la consolidarea inegalităţilor. "România viciază astfel capabilităţile investiţiilor publice afectând negativ inclusiv obiectivele asumate la nivelul PNRR", se mai precizează în document.

Reformele realizate la nivelul PNRR şi recunoscute de Comisia Europeană manifestă o sinergie discutabilă cu valorile europene exemplificând aici reforma sistemului de pensii sau cea care vizează salariul minim, menţionează BNS.

"Există o lipsă de comunicare majoră generală din partea autorităţilor. Exemplificăm aici faptul că nu există raportări publice regulate, dezbateri transparente privind stadiul implementării, jaloane nerealizate, blocaje, soluţii şi riscuri sau faptul că reuniunile de comitet de monitorizare PNRR nu a mai fost realizate de peste un an. Un alt exemplu este Banca de Investiţii şi Dezvoltare care nu este încă operaţională însă exemplele pot continua", susţine sursa citată.

Reprezentanţii federaţiei sindicale au amintit şi de procesul de implementare aferent PNRR, care este impredictibil în condiţiile în care statul ia decizii şi măsuri fără consultare, cum ar fi renunţarea la împrumuturi sau la anumite jaloane ori acest lucru contravine inclusiv responsabilităţilor comitetului de monitorizare.

Totodată, BNS atrage atenţia asupra nevoii urgente de remediere a acestor deficienţe şi solicită un dialog social autentic, care să permită ajustarea direcţiilor strategice ale PNRR şi o implementare mai eficientă a reformelor asumate.

"BNS va continua să monitorizeze şi să semnaleze problemele existente, având ca obiectiv principal protejarea intereselor lucrătorilor şi asigurarea unei dezvoltări economice echitabile în România", se mai arată în comunicat.