BNR: Incertitudinile geopolitice şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, principalele riscuri la adresa stabilităţii financiare în România

Documentul menţionează că, pe plan extern, riscurile la adresa stabilităţii financiare se menţin la niveluri ridicate.

"Deşi progresele înregistrate în ceea ce priveşte relaţiile comerciale, inclusiv a celor între SUA şi UE, respectiv, China, precum şi eforturile de detensionare a situaţiei din Orientul Mijlociu, reprezintă evoluţii pozitive, nivelul incertitudinii privind orientarea politicilor economice se menţine ridicat pe plan internaţional, iar contextul geopolitic rămâne tensionat. Activitatea economică globală s-a dovedit rezilientă, în condiţiile în care efectele extinderii protecţionismului comercial au fost relativ limitate până în prezent, inclusiv ca urmare a unor reacţii anticipative de intensificare a importurilor înaintea intrării în vigoare a noilor măsuri tarifare (engl. front-loading), dar perspectivele de creştere rămân modeste pe termen mediu şi lung, iar balanţa riscurilor este înclinată în sens descendent", se menţionează în Raport.

Pe plan naţional, evoluţiile recente relevă păstrarea unui ritm relativ modest al activităţii economice (0,3% în trimestrul II 2025, în termeni anuali), într-un context caracterizat de incertitudini persistente atât internaţionale, cât şi interne, inclusiv pe fondul procesului de durată de consolidare bugetară şi al menţinerii deficitelor gemene (fiscal şi de cont curent) la niveluri încă ridicate. "În T3/2025, potrivit estimărilor, economia autohtonă a avansat cu 1,6%, o dinamică marginal inferioară celei înregistrate în aceeaşi perioadă a anului 2024 (1,7% în T3/2024 în termeni anuali). Prognozele privind creşterea economică în anul curent au fost revizuite în scădere şi variază între 0,7% (estimare Comisia Europeană, noiembrie 2025) şi 1% (estimare FMI, octombrie 2025). Continuarea reformelor şi a procesului de consolidare fiscal bugetară ar fi de natură să repoziţioneze deficitul bugetar pe o traiectorie compatibilă cu ţintele convenite pentru anii următori şi să stabilizeze dinamica datoriei publice", arată datele din raport.

De asemenea, BNR precizează că persistenţa deficitelor gemene ridicate continuă să reprezinte unul dintre principalele riscuri sistemice la nivel naţional. În continuarea pachetului legiferat în decembrie 2024, implementarea măsurilor fiscal-bugetare adoptate în iulie 2025, alături de iniţiativele aflate în procedură de aprobare pentru consolidarea începută în 2025, sunt de natură să atenueze presiunile asupra deficitelor gemene, dar simultan, temperează cererea agregată pe plan intern, într-un context în care creşterea economică se menţine la un nivel redus din perspectivă istorică.

Conform BNR, în primele nouă luni ale anului 2025, execuţia bugetară pe metodologie cash a înregistrat un deficit de 102,5 miliarde lei, echivalent cu aproximativ 5,4% din PIB, comparabil cu cel din perioada similară a anului anterior. Se estimează că pachetul de măsuri fiscal-bugetare implementat în luna iulie va avea un impact relativ modest asupra deficitului din anul 2025, însă efecte mai accentuate vor fi resimţite începând din anul 2026. În acest context, rectificarea bugetară aprobată în luna septembrie prevede pentru anul curent o ţintă de
deficit bugetar de 8,4% din PIB.

Potrivit documentului, consolidarea fiscală rămâne esenţială şi pentru asigurarea unei traiectorii sustenabile a datoriei publice, care şi-a menţinut tendinţa pronunţat ascendentă iniţiată în perioada pandemică, atingând nivelul de 57,2% din PIB la jumătatea anului 2025 (în creştere cu 6,1% procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit metodologiei ESA). În plus, în vederea prevenirii erodării încrederii investitorilor şi a agenţiilor de rating - cu potenţiale efecte de creştere a primei de risc suveran, a volatilităţii fluxurilor de capital şi a
presiunilor asupra cursului de schimb, cu impact direct asupra stabilităţii financiare în ansamblu, consolidarea fiscală trebuie să rămână o prioritate
naţională.

BNR susţine că ajustarea fiscal-bugetară poate contribui şi la reducerea presiunilor asupra dezechilibrului extern persistent, în condiţiile în care politica fiscală expansionistă din anii precedenţi a fost un factor major în adâncirea deficitului de cont curent, prin impulsionarea veniturilor populaţiei şi a cererii interne peste capacitatea de răspuns a ofertei interne.