BNR: Rata inflaţiei va creşte şi se va menţine în intervalul martie-iunie la valori mai ridicate decât în prognoza pe termen mediu

Potrivit instituţiei, s-a observat că înrăutăţirea perspectivei apropiate a inflaţiei este atribuibilă factorilor/şocurilor pe partea ofertei, a căror acţiune va deveni mai pronunţat inflaţionistă în trimestrul II 2026 decât s-a previzionat anterior, în principal ca urmare a scumpirii combustibililor, pe fondul creşterii considerabile a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu. S-a sesizat că efectele inflaţioniste astfel generate vor devansa cu mult influenţele de sens opus ce vor decurge pe orizontul apropiat de timp din mecanismul de stabilire a preţului la gazele naturale pentru consumatorii casnici instituit în luna aprilie 2026; totodată, ele se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în trimestrul II 2026 pe segmentul energie, precum şi efectelor directe tranzitorii exercitate din semestrul II 2025 de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026.

"S-a convenit că balanţa riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne totuşi înclinată în sens ascendent pe termen scurt, date fiind îndeosebi efectele directe şi indirecte potenţial mai mari exercitate pe plan intern de creşterea cotaţiei petrolului. Au fost evidenţiate însă şi măsurile adoptate recent în vederea protejării firmelor şi populaţiei de impactul inflaţionist al şocului energetic, precum şi situaţia actuală şi anticipată a cererii de consum, ce ar putea modera propagarea scumpirii combustibililor asupra preţurilor unor servicii şi bunuri", conform BNR.

În acelaşi timp, din partea factorilor fundamentali se vor resimţi presiuni uşor dezinflaţioniste pe orizontul foarte scurt de timp, au concluzionat membrii Consiliului, evocând dimensiunea peste aşteptări atinsă de deficitul de cerere agregată în trimestrul IV 2025 şi perspectiva continuării adâncirii acestuia în prima jumătate a anului curent, dar şi decalajele de timp necesare manifestării efectelor gap-ului negativ al PIB şi ale dinamicii descrescătoare a costurilor salariale din sectorul privat, mai ales în contextul puseului inflaţionist recent şi al cotelor ridicate ale anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, de natură să mărească gradul de persistenţă a componentei de bază a inflaţiei.

Este de aşteptat ca presiunile dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali să se intensifice pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi cele din partea cererii agregate, pe fondul progresului corecţiei bugetare iniţiate în 2025 - cu implicaţii favorabile şi asupra anticipaţiilor inflaţioniste -, iar pe termen scurt, puterea de cumpărare a populaţiei va fi suplimentar slăbită de efectele scumpirii combustibililor, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului. S-a apreciat în mod unanim că, într-o asemenea conjunctură, riscul ca probabila creştere mai accentuată a ratei anuale a inflaţiei în trimestrul II 2026 sub impactul şocului energetic să afecteze anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi să producă efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamând totuşi monitorizarea atentă a tuturor evoluţiilor, dat fiind şi comportamentul inflaţiei din anii precedenţi.

Referitor la viitorul apropiat al poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că noile evaluări indică o uşoară redresare a activităţii economice în semestrul I 2026 faţă de ultimul trimestru al anului trecut, implicând coborârea deficitului de cerere agregată la valori mai joase decât cele anticipate anterior pentru acest interval.

Conform BNR, s-a sesizat că perspectiva se asociază cu o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul I 2026, antrenată probabil în bună măsură de evoluţia formării brute de capital fix, după cum sugerează indicatorii cu frecvenţă ridicată disponibili. Influenţe similare ca sens sunt posibile din partea exportului net, în condiţiile în care variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a redus vizibil ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor în luna ianuarie 2026, înregistrând o scădere relativ mai pronunţată faţă de trimestrul IV 2025, soldată cu intrarea ei în teritoriul negativ. Deficitul comercial şi-a accentuat totuşi contracţia în raport cu perioada similară a anului anterior, iar cel de cont curent şi-a accelerat chiar mai mult descreşterea în luna ianuarie 2026, în condiţiile ameliorării balanţei veniturilor secundare, au remarcat membrii Consiliului.

Incertitudini rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul menţinerii deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum şi cu procedura de deficit excesiv, au susţinut membrii Consiliului.

S-a arătat în mod repetat că incertitudini şi riscuri mari la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, induce însă criza energetică generată de războiul din Orientul Mijlociu, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor şi a inflaţiei la nivel european/mondial şi a percepţiei de risc faţă de regiune, cu repercusiuni asupra costurilor de finanţare.

Inclusiv din această perspectivă, a fost subliniată din nou importanţa atragerii şi utilizării la maximum a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente PNRR, ce sunt esenţiale în actuala conjunctură pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.

S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%, a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 5,50%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.