Curtea de Conturi: Misiunile de audit în administraţie au identificat prejudicii de 758 milioane de lei, în 2023

Instituţia precizează că a transmis Parlamentului Raportul public pe anul 2023 şi Raportul de activitate al instituţiei pe anul 2024, după aprobarea acestora de Plenul Curţii.

În anul 2024, Curtea de Conturi a verificat, în total, 1.361 de entităţi ale administraţiei publice centrale şi locale. Majoritatea misiunilor derulate conform programului de activitate al Curţii s-au axat pe auditul de conformitate (1.060), urmate de auditul financiar (535) şi de cel al performanţei (5). Totodată, au fost realizate 2.473 de misiuni de verificare a modului de ducere la îndeplinire a recomandărilor (follow-up) şi 23 de acţiuni de documentare.

În cuprinsul Raportului public se regăsesc analiza modului în care a fost utilizat Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului în anul 2023, dar şi constatări ale misiunilor de audit realizate la Ministerul Finanţelor şi la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).

Potrivit sursei citate, la ANAF, Curtea a descoperit faptul că nu a fost aprobată Strategia digitală a Agenţiei (2021-2025), precum şi lipsa unei analize privind contribuabilii cu risc fiscal.

"Raportul conţine, de asemenea, constatările şi concluziile formulate în urma auditului realizat la Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc şi la Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor. În raport sunt incluse auditurile realizate la Romsilva, la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei şi la Transelectrica. În acelaşi document sunt reflectate rezultatele auditului la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei: în ceea ce priveşte programul "Locuinţe pentru tineri", derulat prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe, auditul a evidenţiat lipsa unei evidenţe centralizate a locuinţelor închiriate sau vândute şi a creanţelor aferente, ceea ce a condus la nerealizarea veniturilor planificate", se arată în comunicatul instituţiei.

Tot anul trecut, eforturile de audit au fost orientate în principal spre identificarea activităţilor care prezintă riscuri semnificative. Astfel, au fost vizate cu precădere problemele sistemice, care afectează rezultatele şi performanţa entităţilor auditate. "Auditurile realizate au urmărit în primul rând rezolvarea cauzelor acestor probleme, nu doar a efectelor lor, prin recomandări menite să conducă la întărirea disciplinei financiare şi la îmbunătăţirea performanţelor sectorului public", susţine Curtea de Conturi.

Raportul incluse şi observaţii de audit rezultate din misiunile desfăşurate la entităţile de la nivelul administraţiei publice centrale, tratate în cadrul a 13 domenii de activitate. De asemenea, documentul cuprinde o analiză a contextului macroeconomic intern, în care sunt evidenţiate principalele tendinţe şi evoluţii economice la nivel naţional, o sinteză a rezultatele misiunilor de audit public extern efectuate la entităţile administraţiei publice locale, evaluarea sistemului de control intern managerial şi rezultatele misiunilor de verificare a modului de implementare a recomandărilor formulate în urma auditului (follow-up) .

Analiza cheltuielilor efectuate din bugetul public naţional în exerciţiul financiar 2023 evidenţiază că, mai mult de jumătate (55%) din total, a fost alocat pentru susţinerea unor domenii, cum ar fi protecţia socială, programe de interes naţional din domeniul muncii, al familiei, tineretului, sănătăţii, educaţiei, cercetării, culturii şi recreerii. În acelaşi timp, dezvoltarea şi investiţiile, transporturile şi infrastructura, economia şi energia, au înregistrat, cumulat, 16% din totalul cheltuielilor bugetului public naţional.

În perioada menţionată, România a înregistrat creştere economică, însă gestionarea deficitului bugetar a rămas o provocare majoră. Cheltuielile bugetare au continuat să depăşească veniturile, menţinând un dezechilibru fiscal persistent, care riscă să afecteze sustenabilitatea finanţelor publice pe termen lung.

"Datoria publică a României, la sfârşitul anului 2023, a fost de 957.060,9 milioane lei, echivalentul a 192.389,5 milioane euro, în creştere cu 133.402,7 milioane lei faţă de anul 2022", se mai arată în comunicat.

În cadrul celor 2.473 de misiuni de follow-up realizate de către auditorii Curţii, în anul 2024, la nivelul administraţiei publice, au fost verificate 12.198 de măsuri şi recomandări.

Curtea a verificat 9.726 de măsuri (dispuse până în anul 2022), ceea ce reprezintă 79,7% din total, şi 2.472 de recomandări (formulate începând cu anul 2023), echivalentul a 20,3% din totalul acestora. Datele cuprinse în Raport arată că recomandările formulate de Curte au înregistrat un grad de conformare superior celui aferent măsurilor, la finele anului 2024, la nivelul administraţiei publice din România. Aprecierea făcută de Curte a stadiului de implementare a recomandărilor a fost susţinută de valoarea indicatorului de cuantificare a eforturilor făcute de autorităţile centrale şi locale, respectiv de 82% recomandări implementate şi parţial implementate.

"Prin urmare, se remarcă un grad superior de implementare a recomandărilor faţă de măsurile dispuse prin deciziile Curţii, ceea ce indică o eficienţă mai mare în aplicarea acestora, conform noilor metodologii de audit adoptate", susţine instituţia.

În plus, Curtea de Conturi evidenţiază faptul că, la nivelul administraţiei publice centrale, procesul de implementare a sistemului de control intern managerial a fost unul cu caracter preponderent formal. Entităţile au apreciat sistemul ca fiind conform sau parţial conform, deşi auditul extern a evidenţiat deficienţe semnificative şi neimplementări ale standardelor. Astfel, se evidenţiază necesitatea consolidării sistemului de control intern managerial, prin transformarea acestuia dintr-un mecanism formal într-un instrument activ de guvernanţă eficientă.

"Publicarea rapoartelor de audit, schimbarea paradigmei de comunicare, dar şi orientarea spre relevanţă în subiectele pe care le-am abordat au reprezentat principalele borne ale activităţii noastre instituţionale. Ne străduim ca misiunile pe care le desfăşurăm să ofere un sprijin real şi consistent în administrarea eficientă a banului public, contribuind, astfel, la schimbarea în bine a societăţii româneşti", a declarat, în comunicat, preşedintele Curţii de Conturi, Mihai Busuioc.