Deficit de 1,58% din PIB, după primele două luni din 2025

Pe partea de venituri, se remarcă contracţii în cazul încasărilor nete din TVA (rambursări de TVA mai ridicate în primele două luni an/an) şi fondurilor europene. Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale s-au ajustat cu 0,22 puncte procentuale, pe seama scăderii fondurilor europene, în timp ce veniturile curente au rămas cvasi-constante.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 11 miliarde lei, înregistrând o creştere de 42,2% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+179%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reţinerea cotei de impozit de 8%.

Totodată, evoluţii pozitive au fost consemnate şi în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (18,2%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (12,4%), evoluţia acestei categorii de venituri fiind influenţată de eliminarea facilităţilor fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (cu efect din februarie a.c.) şi impozitul pe
veniturile din pensii (16,7%), a arătat Ministerul Finanţelor.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 33,16 miliarde lei, în creştere cu 9,7% (an/an), sub evoluţia fondului de salarii din economie. Evoluţia mai temperată a acestor încasări este explicată parţial de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat faţă de cel înregistrat în primele două luni ale anului trecut (3,39 miliarde lei în ianuarie - februarie 2025, comparativ cu 2,39 miliarde lei în ianuarie - februarie 2024).

Încasările nete din TVA au înregistrat 19,69 miliarde lei, în scădere cu 3,2% (an/an). Contracţia acestor încasări este explicată preponderent de avansul restituirilor de TVA, faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (6,08 miliarde lei în ianuarie - februarie 2025, comparativ cu 4,43 miliarde lei în ianuarie - februarie 2024), dar şi de un efect de bază ridicat.

Veniturile din accize au însumat 6,97 miliarde lei, consemnând o creştere de 11,4% (an/an), susţinută de evoluţia pozitivă a încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+22,5%). În acelaşi timp, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat o dinamică mai temperată, de 4,1%. Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 6,63 miliarde lei - nivel similar cu cel consemnat în primele două luni ale anului 2024. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţiile au totalizat 4,41 miliarde lei, în scădere cu 46,4% (an/an).

Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 119,90 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 3,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o scădere cu 0,2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, de la 6,5% din PIB la 6,3% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 28,10 miliarde lei, în creştere cu 16,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,5% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 14,74 miliarde lei, în creştere cu 2,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere de 16,3% se reflectă la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 10,06 miliarde lei, cu 3,39 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 42,78 miliarde lei în creştere cu 10,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, pe fondul implementării măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele 2 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 528,62 milioane lei, precizează Ministerul Finanţelor.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 1,75 miliarde lei, în principal, această sumă reprezentând subvenţii pentru transportul de călători şi sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (69,61 milioane lei).

Alte cheltuieli au fost de 3,25 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 5,89 miliarde lei, în scădere cu 35,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 13 miliarde lei, cu 23,98% mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 17,1 miliarde.

Bugetul pentru anul în curs este construit pe o creştere economică de 2,5% şi un deficit bugetar de 7% din PIB.