Economia României, în creştere cu 0,3% în prima jumătate a anului

Potrivit statisticii, Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul II 2025 a fost de 471,265 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 1,2% faţă de trimestrul I 2025 şi cu 2,1% faţă de trimestrul II 2024.

PIB estimat pentru semestrul I 2025 a fost de 931,879 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 1,4% faţă de semestrul I 2024.

Produsul Intern Brut, serie brută, estimat pentru trimestrul II 2025 a fost de 450,564 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 0,3% faţă de trimestrul II 2024.

Potrivit INS, PIB estimat pentru semestrul I 2025 a fost de 826,338 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 0,3% faţă de semestrul I 2024.

INS menţionează că, la creşterea PIB, în semestrul I 2025 faţă de semestrul I 2024, contribuţii pozitive au avut următoarele activităţi economice: construcţiile (+0,3%), cu o pondere de 5,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +5,6%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,1%) cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +1,1%.

O contribuţie negativă la creşterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri: industria (-0,3%), cu o pondere de 16,1% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu -1,5%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele (-0,1%), cu o pondere de 22,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu -0,2%; activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice;activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (-0,2%), cu o pondere de 7,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -2,9%.

Următoarele sectoare nu au contribuit la creşterea PIB: agricultura, silvicultura şi pescuitul cu o pondere de 1,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +1,7%; intermedierile financiare şi asigurările cu o pondere de 3,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a diminuat cu -0,4%; tranzacţiile imobiliare cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a stagnat; administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială cu o pondere de 14,0% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +0,1%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii cu o pondere de 3,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -0,2%.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 10,6% la formarea PIB, au contribuit cu +0,5% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu +5,0%.

"Din punctul de vedere al utilizării PIB, evoluţia s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărui volum s-a majorat cu +1,4%, contribuind cu +0,9% la creşterea PIB; cheltuielii pentru consumul final individual al administraţiilor publice, al cărui volum s-a redus cu -3,2%, contribuind cu -0,3% la modificarea PIB; consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum s-a diminuat cu -1,6%, contribuind cu -0,2% la modificarea PIB; formării brute de capital fix, al cărui volum s-a majorat cu +2,0%, contribuind cu +0,5% la creşterea PIB. Exportul net a avut o contribuţie negativă la creşterea PIB (-1,4%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu +5,6% corelat cu o creştere mai lentă a volumului exporturilor de bunuri şi servicii (+2,8%).", se mai arată în comunicatul INS.