FIC: Atractivitatea României în comparaţie cu locaţiile similare a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 6 ani (raport)

De asemenea, rezultatele raportului au arătat o tendinţă de amânare a investiţiilor din cauza incertitudinii politice, a contextului geopolitic, a deficitului bugetar şi a incertitudinilor fiscale.

În ceea ce priveşte planificarea forţei de muncă, jumătate dintre respondenţi se aşteaptă ca numărul de angajaţi să rămână stabil în 2025, indicând o perioadă de stagnare a activităţii de angajare. În acelaşi timp, 27% anticipează o reducere a dimensiunii forţei de muncă, semnalând o potenţială răcire a dinamicii pieţei muncii.

Cu toate acestea, investitorii rămân optimişti când vine vorba de afaceri, mai mult de jumătate dintre respondenţi se aşteaptă la o creştere pe piaţa internă şi doar 12% se aşteaptă la o contracţie. Pe piaţa de export, 30% se aşteaptă la creştere, iar 57% se aşteaptă la stagnare. În general, aproape jumătate dintre respondenţi se aşteaptă la o creştere a afacerilor, în timp ce 39% se aşteaptă la o stagnare, arată FIC.

"În acelaşi timp, investitorii sunt încrezători în oportunităţile României: noul context economic al UE, cu companii din Europa de Vest care îşi relochează unele activităţi şi producţie în Europa de Est pentru a reduce costurile; tranziţia energetică, dacă este susţinută în mod corespunzător de autorităţi, are potenţialul de a genera extinderea afacerilor; fondurile UE rămân, de asemenea, o oportunitate cheie pentru dezvoltarea afacerilor în România", relevă sursa citată.

Totodată, o etapă importantă pentru România a fost recenta aderare deplină la Schengen, iar această consolidare a apartenenţei României la UE este de aşteptat să stimuleze şi mai mult investiţiile în ţara noastră.

Potrivit FIC, aderarea României la OCDE ar reprezenta un alt pas important în atragerea investiţiilor străine în România şi în îmbunătăţirea eficienţei sectorului guvernamental. În plus, UE are şansa de a deveni mai puternică concentrându-se pe creşterea competitivităţii întreprinderilor din UE şi pe reducerea birocraţiei. Această schimbare ar putea realinia coordonatele pentru ca economia europeană să crească în viitor, cu accent pe noul peisaj industrial pentru România (apărare, aerospaţial şi securitate cibernetică, materii prime critice, energie etc.)

În cadrul evenimentului găzduit de FIC, instituţiile internaţionale au prezentat pe scurt rapoarte despre România, evidenţiind preocupări similare cu rezultatele BSI privind deficitul bugetar, instabilitatea politică şi întârzierea reformei fiscale care se aşteaptă să fie implementată încă de anul trecut.

"Creşterea rapidă a cheltuielilor guvernamentale este una dintre cele mai îngrijorătoare tendinţe observate de toate instituţiile. A fost subliniat că ţara noastră ar trebui să se concentreze pe reformele PNRR - fiscalitate, tranziţie energetică, educaţie, îmbunătăţirea climatului de afaceri (mediu clar şi predictibil) pentru a asigura dezvoltarea economică pe termen mediu-lung. Guvernul trebuie să ia toate măsurile pentru a se asigura că nu va pierde fonduri UE. Toate instituţiile au punctat posibilul impact negativ al noilor tarife anunţate de administraţia americană nu doar asupra economiei României şi UE, ci şi indirect, prin efectul asupra comerţului internaţional", subliniază FIC.

Totodată, au fost abordate mai multe oportunităţi pentru România, cum ar fi schimbarea direcţiei la nivelul statelor UE în ceea ce priveşte cheltuielile pentru securitate şi apărare, cu mai multe instrumente financiare (la nivelul UE şi instituţiilor financiare internaţionale) care ar putea fi utilizate de ţări pentru a susţine acest sector (echipamente militare, infrastructură, securitate cibernetică etc.).

În ceea ce priveşte aderarea la OCDE, atât reprezentanţii naţionali, cât şi reprezentanţii OCDE au punctat progresele semnificative înregistrate de România în domenii precum educaţie, fiscalitate, guvernare şi anticorupţie.

"România are perspective bune în privinţa aderării la OCDE în 2026. România are în continuare potenţialul de a inversa tendinţele negative economice surprinse de perspectivele macroeconomice, dacă Guvernul pregăteşte urgent reforme ancorate în transparenţă şi dialog, în domenii cheie, cum ar fi reducerea cheltuielilor, realizarea consolidării fiscale şi valorificarea noilor oportunităţi în investiţii, energie, materiile prime critice, şi apărare. În acelaşi timp, apartenenţa României la UE şi NATO, împreună cu potenţiala aderare la OCDE, rămân avantaje puternice pentru
stimularea şi atragerea investiţiilor", au transmis reprezentanţii FIC.

Organizaţia îşi menţine angajamentul de a rămâne un partener de încredere în avansarea reformelor, sprijinirea predictibilităţii şi consolidarea poziţiei României ca destinaţie competitivă şi atractivă pentru investiţii.

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a găzduit în data de 4 aprilie un eveniment la nivel înalt care a reunit CEOs ai companiilor membre, ambasadori şi reprezentanţi ai ambasadelor, înalţi oficiali ai Guvernului României, instituţii financiare internaţionale şi naţionale, agenţii de rating şi reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Această întâlnire a oferit o platformă pentru dialogul internaţional privind perspectivele macroeconomice şi climatul investiţional al României.

FIC monitorizează modul în care investitorii răspund la diverse iniţiative de politică şi la contextul macroeconomic mai larg prin Business Sentiment Index (BSI) încă din 2013. Rezultatele ediţiei din această primăvară au fost prezentate în cadrul evenimentului şi indică o temperare a optimismului membrilor.

Consiliul Investitorilor Străini este asociaţia care îi aduce împreună pe cei mai importanţi investitori cu capital străin din România, aproximativ 110 dintre cele mai mari companii din ţară cu o cifră de afaceri cumulată care reprezintă aproximativ o cincime din produsul intern brut şi care au o contribuţie semnificativă la bugetul de stat. În cei peste 25 ani de la înfiinţarea organizaţiei, companiile membre FIC au susţinut întotdeauna importanţa dialogului între comunitatea de afaceri şi autorităţi.