ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Neagu (BNR): Restanţele firmelor aflate în insolvenţă reprezintă 53% din totalul problemelor la plată din întreaga economie

15 Februarie 2023   |   Agerpres

Potrivit Registrului Comerţului, numărul companiilor din România care au intrat în insolvenţă, în 2022, a crescut cu 8,2%, până la 6.649 de companii, cu 16,8% peste minimumul istoric atins în 2020, de 5.694 de companii.

 
 
Restanţele la plată generate de firmele din România, aflate în insolvenţă, au ajuns la 42,6 miliarde de lei, în 2021, ceea ce înseamnă 53% din totalul problemelor la plată din întreaga economie, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de specialitate, directorul adjunct al Direcţiei Stabilitate Financiară din Banca Naţională a României (BNR), Florian Neagu.

"Gestionarea procesului de insolvenţă e foarte importantă, pentru că restanţele pe care le generează la plată firmele în insolvenţă sunt importante, deşi ca număr acestea prezintă o mică minoritate ca volum de probleme la plată în economie. Cifrele sunt considerabile şi în creştere. De exemplu, dacă acum zece ani restanţele la plată generate de firmele în insolvenţă reprezentau 29 de miliarde de lei, la sfârşitul anului 2021 ajung la 42,6 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 53% din totalul problemelor la plată din întreaga economie. Acelaşi mesaj şi pentru sectorul bancar: firmele care sunt în insolvenţă au o pondere redusă în totalul creditelor acordate de bănci, undeva la 2%, dar când ne uităm la ponderea în totalul creditelor neperformante cifra e de 20%. În foarte multe ţări sunt aşa-numitele firme 'zombi', care reuşesc să mai supravieţuiască prin diverse soluţii în economie. Dacă tragi linie, efectele nefavorabile pe care le generează sunt semnificativ mai mari decât efectele favorabile acestei supravieţuiri", a spus Neagu.


Oficialul BNR a punctat, totodată, faptul că, în România, companiile în insolvenţă aveau, la nivelul anului 2022, capitaluri proprii negative în valoare de 55 miliarde de lei.

"Firmele care sunt în insolvenţă au capitaluri proprii negative, am calculat noi pentru anul 2022, de 55 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că aceste firme ar trebui să aducă 55 de miliarde de lei doar pentru a respecta cerinţa minimă legală privind capitalizarea, care nici măcar nu este mare, de 200 de lei, neschimbată din 1991. Prin urmare, ca să te ajute ceilalţi creditori, cred că primul mesaj este să arăţi că poţi să te ajuţi tu, să crezi în continuare în firmă şi măcar să o capitalizezi la nivelul minim solicitat de lege. În 2018, Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială a recomandat autorităţilor să revizuiască legislaţia privind insolvenţa. Acum, în contextul Directivei europene, aşteptările sunt ca acea revizuire să capete mai multă putere. De asemenea, anul trecut, acelaşi comitet a recomandat să se demareze, împreună cu mediul universitar şi cu autorităţi, societăţile de profil, o campanie de conştientizare în rândul antreprenorilor. Banii pe care acţionarii ar trebui să-i aducă în firmă pentru ca nivelul de capital să ajungă la valoarea minimă reglementată este cam cât toate fondurile pe care noi ne aşteptăm să le luăm pe culoarul PNRR. E vorba de multe zeci de miliarde de euro şi numărul de firme în această situaţie nu este mic. Cam o treime din toate companiile care sunt active în România sunt în această situaţie, adică nu respectă prevederile minime din Legea 31 privind nivelul de capitalizare", a subliniat Florian Neagu.

Conform datelor prezentate de directorul BNR, numărul de insolvenţe înregistrat la nivel naţional a scăzut, în ultimii cinci ani, până la 32.000.

"Deşi Uniunea Europeană s-a confruntat în ultimul deceniu cu numeroase crize importante, unele chiar suprapuse de la criza COVID, criza energiei, războiul din prezent, numărul de insolvenţe la nivelul statelor membre s-a menţinut la valori decente, rezonabile, autorităţile având un rol important în a sprijini economia. Dacă ne uităm la cifrele aferente României, numărul de insolvenţe, în ultimii 7-8 ani, se menţine scăzut. Nu sunt convins că acesta este un mesaj bun, pentru că insolvenţa are rolul de a reîmprospăta economia, de a scoate facil firmele care nu mai sunt viabile şi de a face loc în analizele de sănătate financiară ale companiilor din România. Stocul numărului de insolvenţe în România, în ultimii ani cinci ani, este de la aproape 40.000 la sfârşitul anului 2017, la vreo 32.000, anul acesta. Care sunt firmele care intră în insolvenţă ? Uitându-ne pe o fereastră mai lungă, de un deceniu, nu este ceva care să producă surprize. Sunt firmele care acţionează în special în domeniul serviciilor, care nu presupun un nivel de cunoaştere prea ridicat. Conform statisticilor europene, sunt grupate companiile de comerţ, transporturi, depozitare", a precizat Neagu.

Acesta a adăugat că, în timp ce firmele de stat şi cele cu capital străin şi-au îmbunătăţit, în ultimii ani, partea de capitalizare, companiile cu capital autohton cunosc o deteriorare, "ceea ce, din nou, este un semnal de alarmă, întrucât, pentru a avea o creştere economică robustă şi un ciclu financiar adecvat, este nevoie ca toate cele trei tipuri de categorii de firme de care am spus să aibă o evoluţie echilibrată în valoarea adăugată".

"Prin urmare, posibil să fie necesare soluţii pentru a sprijini firmele cu capital autohton, astfel încât rolul lor în cadrul economiei şi sistemului financiar să se consolideze", a punctat Florian Neagu.

Potrivit Registrului Comerţului, numărul companiilor din România care au intrat în insolvenţă, în 2022, a crescut cu 8,2%, până la 6.649 de companii, cu 16,8% peste minimumul istoric atins în 2020, de 5.694 de companii.

În acelaşi timp, numărul companiilor suspendate a crescut cu 20,6% faţă de 2021, la 15.700 de entităţi, iar radierile şi dizolvările s-au majorat cu 14,6%, la 112.959 de companii.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 5231 / 18015
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
BeeFast primește o nouă finanțare în valoare de 450.000 USD pentru extinderea internațională și dezvoltare. Avocații Baciu Partners, în tranzacție, cu o echipă coordonată de Corina Roman (Partener)
LegiTeam: Lawyer - Corporate M&A | Reff & Associates
Managing Partner | Din vorbă în vorbă cu Vasile Băiculescu, unul dintre avocații noii generații și coordonator al firmei Băiculescu & Asociații, despre managementul unei firme de avocatură, strategii de creștere și performanță: ”Planul strategic trebuie să fie aliniat cu valorile și viziunea echipei, astfel încât strategia de dezvoltare să pornească din interiorul firmei și să fie susținută de expertiza externă. De-a lungul timpului, am colaborat frecvent cu experți din diverse domenii pentru a ne asigura că adoptăm cele mai bune practici”
LegiTeam | MITEL & ASOCIAȚII recrutează avocat cu experiență (Real Estate)
(VIDEO) INTERVIURI ESENȚIALE | Horea Popescu, Managing Partner CMS România: ”Am avut privilegiul de a fi implicați în câteva dintre tranzacțiile esențiale din economie. Cifrele arată foarte bine, am învățat ce trebuie să facem pentru a merge odată cu curentul, dar și împotriva acestuia, când este cazul”
LegiTeam: Voicu & Asociații is looking for business lawyers
2024 a fost un an aglomerat pentru Departamentul juridic al Farmexim & Help Net | De vorbă cu Mihaela Scărlătescu, Head of Legal and Compliance Director despre actele normative cu impact în activitatea companiei, modificările legislative așteptate și proiectele interesante în care a fost implicată echipa de avocați interni
GDPR | Echipa Mitel & Asociații a fost implicată în mai multe proiecte complexe, printre cele mai solicitante fiind cele legate de tranzacții de tip M&A, dezvoltarea unor aplicații și implementarea unor soluții de conformitate la scară largă, în industrii cu volume mari de date cu caracter personal. Mădălina Mitel, Partener: ”Anticipăm o creștere semnificativă a cererii pentru servicii de consultanță în domenii emergente precum AI, procese automatizate și date biometrice, pe măsură ce reglementările devin mai stricte și aplicarea normelor devine mai riguroasă”
Cine sunt și cum gândesc profesioniștii evidențiați de Legal 500 în GC Powerlist Romania | De vorbă cu Iulian Gânju, Head of Legal - Iulius Group: „Mi-a plăcut foarte mult această zonă de ‘in-house’ deoarece presupune o centrare pe respectarea legislației și corectitudine în procesele de business, idee care rezonează foarte mult și cu principiile și valorile la care mă raportez în fiecare zi”
GDPR | Avocații specializați în practica de Data Protection de la Reff & Asociații - Deloitte Legal spun că preocuparea pentru conformare excedează domeniul protecției datelor. Silvia Axinescu, Senior Managing Associate: ”Abordăm fiecare proiect într-o manieră holistică și recunoaștem că protecția datelor, deși foarte importantă, este doar o piesă a puzzle-ului”
GDPR | Respectarea legislației în domeniu pare că este mai degrabă formală, lipsind măsurile concrete capabile să asigure o protecție adecvată volumului foarte mare de date prelucrate, spun avocații D&B David și Baias. Daniel Vinerean, coordonatorul practicii de Protecția Datelor: De cele mai multe ori este mai ieftin sa plătești o amendă de până la 3.000 € decât să stabilești un plan concret, să achiziționezi tehnologie sau să angajezi un consultant capabil să conceapă și să implementeze măsuri adecvate
Arbitrajul ICSID cerut de Petrochemical Holding GmbH, legat de rafinări RAFO din Onești, a ajuns la final | Statul român așteaptă decizia, după ce Tribunalul a declarat închisă procedura în litigiul în care pretențiile se ridică la cca. 836 milioane USD. Ce onorarii au fost plătite firmelor de avocați care au asigurat apărarea
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...