Potenţialul efect negativ al tarifelor crescute este important şi poate genera recesiune (analiză)

Conform analizei, începând cu 10 aprilie 2025, perspectivele pentru pieţele europene s-au îmbunătăţit după anunţarea unei pauze tarifare de 90 de zile faţă de 2 aprilie, când noua politică tarifară a SUA a fost lansată. Cu toate acestea, toate pieţele europene rămân tarifate la cota minimă de 10%, unele produse, precum autoturismele, fiind tarifate cu 25%. În analiză se menţionează că nu este exclusă şi majorarea altor tarife.

Analiştii precizează, în context, că efectele prin care tarifele ar putea afecta economiile europene, inclusiv România, sunt multiple. Efectul direct, generat de scăderea exporturilor şi implicit a încasărilor comerciale şi efectele indirecte, create de posibila încetinire globală, de înăsprirea condiţiilor financiare şi de redistribuirea comerţului Chinei, ale cărei produse au fost tarifate de către SUA cu 125%.

În România, exporturile directe în SUA au crescut uşor ca procent în produsul intern brut (PIB) de la 1,1% în 2013, la 1,5% în 2023. Cu toate acestea, volumul exporturilor a rămas cel mai mic în întreaga perioadă comparativ cu ţările din regiune. Volumul exporturilor directe în SUA a crescut în Bulgaria de la 1,3% la 2,3%, în Cehia de la 2,2% la 2,7%, Polonia de la 1,4% la 2,8% şi în Ungaria de la 3,2% la 4%. România este singura ţară din regiune în care volumul exporturilor de servicii în SUA a depăşit volumul exporturilor de bunuri în SUA în ultimii zece ani. În 2023, volumul exporturilor de servicii (0,87% în PIB) a depăşit cu 0,2% din PIB exporturile de bunuri (0,66% în PIB).

"Volumul exporturilor indirecte (prin ţările membre ale UE) ale României în SUA depăşeşte volumul exporturilor directe în SUA. Aşa se întâmplă şi în celelalte ţări din regiune. Precum în cazul exporturilor directe, şi exporturile indirecte au un volum mai redus în România decât în celelalte ţări din regiune. Spre deosebire de exporturile directe, în cazul exporturilor indirecte volumul exporturilor de servicii este mai redus decât volumul exporturilor de bunuri la fel ca în cazul celorlalte ţări din regiune. În 2023, exporturile indirecte ca procent din PIB au fost de 2,4% din PIB faţă de 2,7% în Bulgaria, 3,6% din PIB în Polonia, 5,2% în Ungaria şi 5,3% în Cehia, iar exporturile indirecte de bunuri au fost 1,5% faţă de 1,8% în Bulgaria, 2,6% în Polonia, 4,1% în Ungaria şi 4,5% în Cehia", arată Ella Kallai.

În perioada 2013-2024, şase state membre UE generau aproape 80% din exportul UE de bunuri în SUA. Germania a rămas cea mai mare exportatoare de bunuri către SUA din UE, cu toate că ponderea exporturilor sale în total exporturi UE către SUA a scăzut de la 36,4% în 2013, la 30,3% în 2024

Cei şase mari exportatori de bunuri din UE în SUA sunt şi mari exportatori de servicii în SUA. Aceste ţări generau trei pătrimi din exporturile de servicii UE în SUA în perioada 2013-2023. Ca şi în cazul bunurilor, Germania este lider şi în exporturile de servicii către SUA, cota sa de piaţă fiind 21,3% în 2023, în scădere de la 24,5% în 2013.