Preţurile producţiei industriale au scăzut în zona euro pentru a cincea lună consecutiv,sub nivelul de anul trecut

 

Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), preţurile producţiei industriale au scăzut în mai cu 1,9% în zona euro şi cu 1,8% în Uniunea Europeană, comparativ cu aprilie 2023, când s-a înregistrat un declin de 3,2% şi de 3,1% în UE.

 

Economiştii intervievaţi de Reuters se aşteptau în zona euro la un declin lunar de 1,8% şi o scădere anuală de 1,3%.

 

Eurostat precizează că în mai preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de o scădere cu 5% a preţurilor la energie, cu 1,1% la bunurile intermediare şi cu 0,2% la bunurile de folosinţă imediată, în timp ce au crescut preţurile bunurilor de folosinţă îndelungată (cu 0,2%) şi au rămas stabile preţurile bunurilor de capital.

 

Cel mai semnificativ declin al preţurilor producţiei industriale în mai, comparativ cu aprilie, s-a înregistrat Irlanda (minus 7,4%), Italia (minus 3,1%) şi Finlanda (minus 3%), creşteri fiind în Cipru (2,8%) şi Malta (0,4%). România a raportat un declin de 2,6% în mai, după o scădere de 4,9% în aprilie.

 

În mai, comparativ cu mai 2022, preţurile producţiei industriale au scăzut cu 1,5% în zona euro şi cu 0,5% în Uniunea Europeană.

 

Preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de o scădere cu 10,4% a preţurilor la energie şi cu 1,3% la preţurile bunurilor intermediare, în timp ce au crescut preţurile bunurilor de capital (5,5%), bunurilor de folosinţă îndelungată (6,5%%) şi bunurilor de folosinţă imediată (9,8%).

 

Cel mai semnificativ declin anual al preţurilor producţiei industriale în mai s-a înregistrat Grecia (minus 10,6%), Irlanda (minus 9,7%) şi Belgia (minus 9,6%), iar cele mai importante creşteri în Ungaria (36,3%), Slovacia (21%) şi Letonia (12%). România a raportat un avans anual de 11,5% în mai, după o creştere de 15,1% în aprilie.

 

Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este transmisă de obicei pe seama consumatorilor finali şi de aceea poate fi un indicator al evoluţiei inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară.