Producţia de energie nucleară a UE a crescut cu 4,8% în 2024, în România a scăzut uşor

Comparativ cu situaţia din 2023, producţia de energie nucleară a crescut cel mai mult în Franţa (12,5%), Suedia (4,5%) şi Slovenia (4,2%). Ceilalţi producători de energie nucleară au înregistrat scăderi ale producţiei, variind între minus 0,6% în Slovenia şi minus 10,3% în Ţările de Jos.

În cazul României, cele două reactoare de la Cernavodă au produs în 2024 o cantitate de 10.912 GWh, în scădere faţă de 11.191 GWh în anul 2023. Producţia de energie nucleară a României este mai mică decât cea a Cehiei, Slovaciei, Ungariei şi Bulgariei. În UE, singurele state membre cu o producţie de energie nucleară mai mică decât România sunt Ţările de Jos şi Slovenia.

Franţa a rămas ţara cu cea mai mare dependenţă de energia nucleară, care în 2024 a fost responsabilă pentru 67,3% din producţia totală de electricitate. Alt stat membru unde mai mult de jumătate din electricitate a fost produsă în centrale nucleare este Slovacia (61,6%). În contrast, doar 2,9% din electricitatea produsă în Ţările de Jos a provenit de la centrale nucleare.

Între 2006 şi 2024, contrar tendinţei generale la nivelul Uniunii Europene, şapte state membre şi-au crescut producţia de energie electrică nucleară. Pe primul loc este România, a cărei producţie de energie nucleară a început abia în 1996, unde între 2006 şi 2024 producţia de energie nucleară a înregistrat un salt de 93,8%. Alte state unde producţia de energie nucleară a crescut sunt: Finlanda (42,3%), Ungaria (19%), Cehia (14,2%), Slovenia (5,2%), Ţările de Jos (3,2%) şi Slovacia (1,2%). În aceeaşi perioadă, restul ţărilor (inclusiv principalii producători) şi-au redus producţia de energie electrică nucleară. Lituania şi-a închis definitiv instalaţiile nucleare în 2009, Germania în aprilie 2023. Belgia a înregistrat cea mai mare scădere (minus 33%), urmată de Suedia (minus 24,4%), Bulgaria (minus 19,6%), Franţa (minus 15,5%) şi Spania (minus 9,3%).