Program de guvernare | Afaceri externe: România trebuie să își consolideze rolul de furnizor de securitate în regiunea Mării Negre

România trebuie să își consolideze rolul de furnizor de securitate în regiunea Mării Negre, prevede programul de guvernare la capitolul Afaceri externe. 

Apartenența la NATO, statutul de membru UE și Parteneriatul Strategic cu SUA 'rămân baza politicii externe și de securitate' a României, reiese din document.

Una dintre prioritățile strategice ale țării noastre va fi susținerea extinderii UE dincolo de granițele României, pentru a crește securitatea, accesul la piețe noi, precum și spațiul de valori democratice. Un alt obiectiv este 'reforma carierei diplomatice și reorganizarea' Ministerului Afacerilor Externe pe criterii de 'profesionalism, relevanță și eficiență'.

Programul de guvernare mai prevede finalizarea procesului de aderare la OCDE în 2026, dar și avansarea și consolidarea parcursului european al Republicii Moldova.

România va susține consolidarea securității interne a Uniunii și a unui Spațiu Schengen 'mai puternic și mai rezilient'. Un alt obiectiv este evaluarea capacității și promovarea alăturării României la Triunghiul Weimar (Franța, Germania, Polonia), 'care să fie transformat în patrulater', pentru cooperarea dincolo de cadrul UE.

Programul de guvernare mai prevede asumarea unui rol 'proeminent' în vecinătatea estică a UE prin promovarea valorilor europene, a statului de drept și 'combaterea interferențelor' rusești.

Guvernul vizează consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite; o prezență militară americană 'consistentă' pe teritoriul național, 'cu condiții de acces și mobilitate' la standarde NATO; dezvoltarea proiectelor în sectorul nuclear, energie regenerabilă, explorare submarină, stocare și distribuție; integrarea României în ecosistemele tehnologice americane (în domenii precum producția de semiconductori, computerizare avansată, automatizare, securitatea sistemelor, inteligența artificială etc.).

Un alt scop al MAE va fi soluționarea prin comunicare, cooperare și acțiuni comune împotriva criminalității organizate transfrontaliere a revenirii în programul Visa Waiver.

România vrea să participe activ la procesele decizionale în cadrul NATO și să contribuie la consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare, pe flancul estic aliat.

'Eforturile multidimensionale ale României pentru susținerea Ucrainei sunt investiții directe în propria noastră politică de apărare și securitate. Apărarea democrației și integrării Ucrainei în instituțiile occidentale este garanția creșterii securității României', arată sursa citată.

Țara noastră va sprijini de asemenea Ucraina în procesul de integrare europeană și euroatlantică. Programul prevede stabilirea unui însărcinat cu 'Reconstrucția Ucrainei' la nivel guvernamental și un grup de lucru interministerial deschis și societății civile.

O altă țintă este amplasarea viitorului Centru pentru Securitate Maritimă în România.

MAE își va propune totodată întărirea formatelor trilaterale, cu precădere trilaterala România-Republica Moldova-Ucraina și trilaterala România-Polonia-Turcia. Țara noastră va susține de asemenea dezvoltarea cooperării cu partenerii strategici precum: Franța, Germania, Italia, Polonia, Turcia, Regatul Unit al Marii Britanii, Coreea de Sud și Japonia.

Va fi evaluată oportunitatea dezvoltării unor noi relații de parteneriat strategic și relații bilaterale cu India, state din zona Golfului, Africa și America de Sud.

Politica externă va susține o diplomație economică integrată, cu accent pe însoțirea companiilor românești în câștigarea accesului la piețe și resurse. Sunt vizate de asemenea un 'dialog permanent' și implicarea în comunitățile din diaspora, servicii 'rapide și eficiente', precum și susținerea drepturilor românilor de pretutindeni.

Pentru a crește calitatea în ce privește politica externă este necesară și 'o creștere graduală' a bugetului MAE, dar și a 'eficienței' utilizării acestuia, menționează sursa citată.

Sunt prevăzute cursuri de formare continuă și periodică pentru personalul MAE, în fiecare etapă din carieră, dar și înainte de fiecare misiune externă.

Se face referire, de asemenea, la testarea funcționarilor și un management bazat pe obiective de performanță; 'reducerea unor excese' la nivelul unor sporuri și stimulente, dar și 'repararea unor vulnerabilități' create de slaba recompensare la anumite niveluri.

Un alt obiectiv este detașarea de personal conform planului instituțional, fără posibilitatea personalului vizat de a bloca detașarea vizată, cu stabilirea unui număr maxim de ani la post și perioade clare de întoarcere în Centrală.

'MAE va integra ICR și ARICE (Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior, n.r.) pentru coerența politicilor de imagine și promovare în domeniul relațiilor externe, economice și culturale și va propune în primele 100 de zile cea mai bună variantă instituțională pentru Departamentul Românilor de Pretutindeni și Direcția pentru Republica Moldova. MAE coordonează la nivel strategic diplomația publică și culturală românească', se menționează în document.

Un alt obiectiv este deschiderea politicii externe a României spre America de Sud și Africa, precum și alinierea diplomației economice cu UE Global Gateway în vederea diversificării ofertei în domenii de interes pentru România.

Guvernul își propune, de asemenea, dezvoltarea capacităților diplomatice în securitate cibernetică, combaterea dezinformării și parteneriate pentru protecția infrastructurii digitale.

În ce privește diaspora, sunt vizate: sprijinirea reîntoarcerii românilor din străinătate, sprijin pentru copiii întorși în țară și promovarea educației în limba română.

MAE va susține eficientizarea procesului de acordare a pensiilor comunitare și internaționale; introducerea taxelor consulare pentru servicii notariale precum și a unor taxe de urgență; eficientizarea procedurilor și servicii consulare digitale.

'Ministerul Afacerilor Externe va sprijini o viitoare formulă interguvernamentală, alături de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, pentru intervențiile în situațiile concrete semnalate privind drepturile familiilor de români din străinătate și ale copiilor acestora', se mai arată în document.