Reţelele de distribuţie nu au ţinut pasul cu dezvoltarea economiei în ultimele trei decenii (preşedinte Comisia pentru energie)

În opinia sa, sectorul energetic este pus în situaţia de a recupera întârzierile istorice, în paralel cu integrarea noilor capacităţi de producţie şi cu adaptarea la tranziţia energetică.

"Trebuie să răspundem şi provocărilor de azi şi trebuie cumva să avem capacitatea să proiectăm viitorul. Cred că aceasta este o provocare imensă", a spus Antol.

Acesta a subliniat că o parte dintre dificultăţile actuale ar fi putut fi diminuate prin investiţii mai consistente în infrastructura de distribuţie.

"Dacă în ultimii 15 ani s-ar fi cheltuit poate miliardul acela în noi reţele de energie electrică, atunci poate astăzi am avea alte provocări sau poate nu am mai avea câteva dintre provocările existente", a mai declarat el.

Potrivit studiului, România a înregistrat una dintre cele mai rapide creşteri ale numărului de prosumatori la nivel european.

"De la 303 prosumatori în 2019, s-a ajuns la aproape 300.000 la începutul anului 2026. Capacitatea instalată a crescut de la mai puţin de 5 MW la aproximativ 3.400 MW la finalul anului 2025, iar producţia anuală generată a atins circa 4,5 TWh, reprezentând aproximativ 9% din producţia totală de energie electrică a României", susţin autorii studiului, lansat luni de AFEER.

Cu rate medii anuale de creştere de peste 200% în perioada 2022-2024, România a depăşit ritmul pieţelor mature precum Germania, Spania sau Italia.

Studiul mai arată că modelul actual de reglementare generează costuri suplimentare pentru furnizori şi operatorii de reţea, care sunt transferate, direct sau indirect, către consumatorii non-prosumatori. Astfel, estimările indică un impact anual de ordinul zecilor de milioane de euro pentru situaţia din 2024, cu tendinţă de creştere proporţională cu numărul de prosumatori conectaţi.