România şi Italia, primele ţări ce aplică taxa logistică pe coletele sub 150 de euro,deşi nu există consens în UE (analiză)

"Persoanele fizice din România care cumpără online bunuri cu o valoare cumulată mai mică de 150 de euro dintr-un stat din afara Uniunii Europene (UE) trebuie să plătească, de la începutul acestui an, o taxă de 25 de lei/colet (echivalentul a cinci euro). Anterior, coletele cu valoarea sub această sumă erau scutite de taxe. Ideea aplicării unei taxe logistice pe coletele de acest tip este discutată la nivel european, însă nu s-a ajuns la un consens în această privinţă. Cu toate acestea, România şi Italia o aplică de la 1 ianuarie 2026, cu menţiunea că, în Italia, cuantumul este de doar doi euro/colet. Mai mult, de la jumătatea lui 2026, la această taxă urmează să se adauge cea vamală, de trei euro pentru fiecare articol importat pe canale electronice din afara UE, pentru care s-a ajuns la consens în rândul statelor UE. În aceste condiţii, în România cel puţin, costurile pentru cumpărăturile online de produse din afara UE vor deveni prohibitive", se arată în analiză.

Comerţul electronic a devenit o parte integrantă a modului în care consumatorii europeni fac cumpărături (70% dintre aceştia cumpără regulat produse online, conform studiilor UE), iar numărul livrărilor de valoare redusă (sub 150 de euro) din afara Uniunii către clienţii din UE a crescut exponenţial în ultimii ani. În 2022, au fost importate 1,2 miliarde de colete de valoare redusă în UE, iar în anii următori numărul acestora s-a dublat de la an la an (2,4 miliarde în 2023, respectiv 4,6 miliarde în 2024). Aceasta înseamnă că, în 2024, în UE au fost importate zilnic aproximativ 12,5 milioane de colete cu valoarea sub 150 de euro.

În consecinţă, costurile şi eforturile autorităţilor vamale pentru procesarea acestor importuri (care încă implică anumite formalităţi) au crescut semnificativ. Pe de altă parte, jucătorii europeni din comerţul electronic au început să susţină că le este afectată competitivitatea şi au cerut instituţiilor europene să ia măsuri pentru a le proteja drepturile în raport cu competitorii externi. În acest context, statele membre ale UE au început să discute două direcţii de acţiune: introducerea unei taxe logistice (de manipulare/procesare) menite să compenseze costurile tot mai mari pe care autorităţile vamale le au cu supravegherea şi derularea fluxului semnificativ de colete şi aplicarea unei taxe vamale de trei euro per articol pentru coletele aferente comerţului electronic evaluate sub 150 de euro, menită să elimine/reducă avantajul competitiv de care beneficiază companiile care livrează din afara UE pe piaţa internă.

"Până în prezent, statele membre au ajuns la un consens doar legat de introducerea taxei vamale de trei euro per articol începând cu iulie 2026, dar nu şi pe aplicarea taxei logistice. Cu toate acestea, România şi Italia au acţionat rapid şi au introdus taxe de manipulare începând cu 1 ianuarie 2026, de cinci euro/colet, respectiv doi euro/colet", indică analiza.

Taxa de 25 de lei/colet se aplică bunurilor achiziţionate electronic de către persoane fizice (B2C), indiferent de ţara prin care intră în spaţiul comunitar (se elimină, astfel, situaţia în care mărfurile să fi fost importate fără taxă prin alt stat membru, spre exemplu Bulgaria, iar apoi să fie transferate în România). Coletele care nu sunt livrate destinatarilor finali în România nu sunt supuse taxei.

Obligaţia de a plăti taxa logistică aparţine furnizorului bunurilor, persoanei care expediază coletul sau entităţii care, printr-o platformă digitală, facilitează vânzarea la distanţă a bunurilor.

"În cazul coletelor returnate de către destinatarii din România, conform OUG 34/2014 (care reglementează drepturile consumatorilor), taxa logistică nu este rambursată. Obligaţia de a colecta, declara şi transfera taxa logistică la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost efectuată livrarea) revine furnizorilor de servicii poştale (curieri), conform OUG 13/2013 privind serviciile poştale, care livrează coletul destinatarului final. Evidenţele coletelor livrate trebuie păstrate timp de cinci ani de către curieri", subliniază specialiştii Deloitte.

Nerespectarea obligaţiei de a declara în termenul legal numărul de colete livrate care provin din afara UE se pedepseşte cu amendă de la 2.000 de lei la 3.500 de lei (de la 400 de euro la 700 de euro). Totodată, în cazul în care nu sunt respectate obligaţiile de păstrare a evidenţei detaliate a transporturilor taxate pe o perioadă de cinci ani, amenda variază de la 6.000 de lei la 10.000 de lei (1.200 de euro la 2.000 de euro).

Pentru nerespectarea obligaţiei de a declara taxele colectate, amenda este egală cu suma taxelor nedeclarate, dar nu mai puţin de 1.000 de lei (200 de euro).

În acelaşi timp, colectarea taxei logistice şi neplata către bugetul de stat în termen de 30 de zile de la declaraţie se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani sau amendă.

"În aceste condiţii, toţi operatorii de pe lanţul unei tranzacţii de comerţ electronic trebuie să acţioneze rapid pentru evaluarea impactului taxei logistice şi pentru conformare, respectiv să ia măsuri pentru a implementa, administra şi pentru a găsi soluţii de gestionare a taxei logistice în viitor, mai ales în perspectiva intrării în vigoare a taxei vamale de trei euro/articol, de la jumătatea acestui an. În urma aplicării celor două taxe, concomitent, va creşte semnificativ costul pentru comercianţii extra-comunitari care vând online în Uniunea Europeană, iar bugetul consumatorilor europeni va fi afectat în consecinţă. În România, presiunea va fi chiar mai mare, având în vedere nivelul ridicat al taxei logistice (cinci euro/colet), la care urmează să se aplice taxa vamală de trei euro/articol de la jumătatea anului", transmite Deloitte.