
România,printre statele cu cele mai scăzute rate ale locurilor de muncă vacante din UE în industrie, construcţii şi servicii (MonitorulSocial)
11 Octombrie 2024
AgerpresConform sursei citate, rata locurilor de muncă vacante reflectă procentajul posturilor neocupate din totalul locurilor de muncă într-o ţară sau într-un sector de activitate.
România se numără printre statele membre ale UE cu una dintre cele mai scăzute rate ale locurilor de muncă vacante în industrie, construcţii şi servicii, de doar 0,8% din totalul locurilor de muncă, în timp ce media la nivelul Uniunii Europene este de 2,9%, potrivit celui mai recent infografic publicat de Monitorul Social, un proiect al Fundaţiei Friedrich Ebert România.
Conform sursei citate, rata locurilor de muncă vacante reflectă procentajul posturilor neocupate din totalul locurilor de muncă într-o ţară sau într-un sector de activitate.
Alături de România (0,8%), pe harta distribuţiei scăzute a locurilor de muncă vacante se regăsesc ţări din Europa de Est şi de Sud ca Polonia (0,9%), Bulgaria (0,8), Slovacia (1,1%), Grecia (1,6%), Spania (0,9%) şi Portugalia (1,4%), conform statisticilor Eurostat din 2023. La polul opus, o rată ridicată a locurilor de muncă vacante se înregistrează în ţări vestice cu economii puternice, precum Austria (4,7%), Belgia (4,6%), Olanda (4,5%) şi Germania (4,1%).
Conform sursei citate, rata locurilor de muncă vacante reflectă procentajul posturilor neocupate din totalul locurilor de muncă într-o ţară sau într-un sector de activitate.
Alături de România (0,8%), pe harta distribuţiei scăzute a locurilor de muncă vacante se regăsesc ţări din Europa de Est şi de Sud ca Polonia (0,9%), Bulgaria (0,8), Slovacia (1,1%), Grecia (1,6%), Spania (0,9%) şi Portugalia (1,4%), conform statisticilor Eurostat din 2023. La polul opus, o rată ridicată a locurilor de muncă vacante se înregistrează în ţări vestice cu economii puternice, precum Austria (4,7%), Belgia (4,6%), Olanda (4,5%) şi Germania (4,1%).
"Să analizăm, pe scurt, semnificaţia unei rate scăzute a locurilor de muncă vacante şi legătura acestui indicator cu alţi factori economici, cum ar fi rata şomajului. Pe de o parte, o rată scăzută a locurilor de muncă disponibile într-un an indică tensiuni şi blocaje existente în oferta locurilor de muncă disponibile pe piaţa muncii. De exemplu, atunci când cererea de locuri de muncă este mai mare decât oferta, acest dezechilibru poate afecta salariile în anumite domenii de activitate în care mulţi şomeri şi alte persoane care nu sunt înregistrate oficial caută un loc de muncă. Pe de altă parte, diferenţele comparative dintre rata scăzută a locurilor de muncă vacante din România şi rata şomajului relativ crescută, reflectă nepotriviri între competenţele cerute de angajatori şi competenţele persoanelor care se află în căutarea unui loc de muncă", susţin reprezentanţii Fundaţiei Friedrich Ebert România.
În România, rata şomajului este de 5,6%, situându-se în media ţărilor UE. Ţara noastră se plasează în privinţa ratei şomajului alături de ţări din Europa de Vest, ca Belgia (5,5%), Luxemburg (5,2%), Danemarca (5,1%), dar şi de ţări din Europa de Sud şi Est, Slovacia (5,8%), Cipru (5,8%), Croaţia (6,1%) şi Estonia (6,4%).
Potrivit sursei citate, cifrele mai indică faptul că în rândul ţărilor cu o rată a şomajului foarte ridicată (valori duble comparativ cu România) se află cele care prezintă şi cele mai mici valori ale locurilor de muncă vacante, cum ar fi Spania, cu o rată a şomajului de 12,2%, Grecia (11,1%), Italia (7,7%) sau Franţa (7,3%). Spre comparaţie, o situaţie asemănătoare cu cea a României se află în Slovacia, Croaţia, Estonia dar şi în Luxemburg şi Irlanda.
"După ce rata şomajului şi situaţia locurilor de muncă vacante au început să revină la normal, în urma anilor dificili din timpul pandemiei de COVID-19, când mulţi oameni căutau un loc de muncă din cauza restricţiilor impuse de guvern, analiza actuală a cererii şi ofertei de forţă de muncă arată o reorganizare a locurilor de muncă disponibile", se precizează în raport.
În concordanţă cu politicile europene de transformare digitală a ocupării, cât şi cu politicile de flexibilizare a muncii, tendinţa României spre o rată scăzută a locurilor de muncă vacante trebuie să fie analizată în acord cu nevoia de autonomie şi mobilitate a persoanelor care desfăşoară munci de tip gig prin intermediul platformelor digitale de muncă, sau a persoanelor cu contracte intermitente şi activităţi de freelancing, precizează sursa citată.
"Nu în ultimul rând, migraţia economică ridicată din România joacă un rol fundamental în semnalarea unei capacităţi relativ reduse a pieţei muncii de a absorbi noi angajaţi în industrie, servicii şi construcţii, comparativ cu ţările din vest, Austria, Belgia, Olanda şi Germania, care prezintă valori foarte ridicate a ratei locurilor de muncă disponibile", mai arată documentul.
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 1815 / 19553 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

BREAKING NEWS
ESENTIAL
CMS | Join Our Team: Tax Consultant - Tax Department
Filip & Company a asistat Booster Capital în achiziția unei participații în Artesana cu o chipă de avocați coordonată de Alexandru Bîrsan (managing partner) și Andreea Bănică (counsel). RTPR a fost de partea vânzătorului ROCA Investments, iar Andronic & Partners a asistat Artesana şi pe fondatorii acesteia
Clifford Chance a asistat Electrica în emisiunea istorică de obligațiuni verzi lansată pe piețele externe, în valoare de 500 milioane Euro. Avocați din București și Londra, în echipa de proiect, coordonată de partenerii Mădălina Rachieru-Postolache și Kate Vyvyan
LegiTeam: Atorney at Law (0 - 2 years) - Dispute Resolution | Reff & Associates
Filip & Company a asistat Ministerul Finanțelor Publice în emisiunea de obligațiuni în valoare de 4,7 miliarde de euro | Monica Stătescu (partener): ”Cererea puternică și condițiile de finanțare semnificativ îmbunătățite arată că România este percepută tot mai mult ca un emitent stabil și credibil”
LegiTeam: Lawyer - Corporate M&A | Reff & Associates
Legal 500 - Central and Eastern Europe Awards 2025 | Clifford Chance, Filip & Company și Băncilă, Diaconu și Asociații sunt pe lista scurtă pentru titlul de ”Firma anului în România”. Horea Popescu (CMS), Ruxandra Bologa (NNDKP), Madalina Rachieru-Postolache (Clifford Chance) și Ana-Maria Baciu (Baciu Partners) printre candidații la titlul ”Romania Lawyer of the Year”. Alți 18 avocați români și 8 firme locale concurează la premiile regionale
Finanțările sindicalizate își păstrează poziția solidă, iar club-deal-urile câștigă teren pe piață, spun avocații din practica de Banking & Finance de la NNDKP | Valentin Voinescu (Partener): ”Am remarcat o creștere a interesului din partea fondurilor de investiții și a creditorilor non-bancari. Profilul clientului a evoluat: companiile sunt mai bine informate, mai receptive la structuri mixte și tot mai interesate de optimizarea costurilor și a structurii de capital”
Cei mai buni profesioniști în domeniul brevetelor, văzuți de ”IAM Patent 1000 - 2025” | NNDKP, ZRVP și Dincă & Speciac au cea mai bună poziționare, iar Mușat & Asociații și Baciu Partners sunt în prim plan. Ce firme au cei mai mulți avocați listați și ce spun clienții despre aceștia
De vorbă cu studenții admiși în fruntea listei la Facultatea de Drept a Universității București | Liana Ștefana Bonca, 85 de puncte, printre primii intrați în anul 2022: “Facultatea vine cu provocări însemnate, iar examenele te testează în moduri neașteptate, cerând mai mult decât ai crezut vreodată că poți oferi. Totuși, în mijlocul acestui tumult și a nesiguranței cu care încă mă confrunt, am credința profundă că munca și pasiunea pot transforma chiar și cele mai grele obstacole în realizări”
Women in Business Law EMEA Awards 2025 | CMS câștigă titlul de de “Firma anului în România”. Un avocat in-house local, desemnat ”General Counsel of the Year” pentru regiune
Tranzacție rară pe piața românească | Cum au lucrat avocații Legal Ground în proiectul legat de achiziția unor obligațiuni ‘tokenizate’, înregistrate și tranzacționate prin sistemul blockchain. Mihai Dudoiu (Partener): ”Pe lângă aspectele comune unor proiecte de finanțare ‘clasice’, a fost necesară integrarea unei componente de fintech. Arhitectura juridică a trebuit adaptată unui cadru relativ nou și încă în formare din punct de vedere normativ”
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...