Românii au cea mai mare încredere în şcolile şi universităţile publice, Armata şi Banca Naţională a României (studiu APSAP)

Studiul a început în august 2025 şi centralizează răspunsurile a 3.198 de persoane din România, angajate atât în sectorul privat, cât şi în sectorul public, provenind din categorii profesionale diverse, precum şi din rândul persoanelor care nu se află în câmpul muncii. Respondenţii sunt cursanţi care au participat la cursurile online autorizate derulate de Centrul de Formare APSAP.

Profilul respondenţilor indică o participare predominantă a persoanelor active profesional, în special din mediul privat, care reprezintă 61% din eşantionul analizat. De asemenea, 81,6% dintre respondenţi provin din mediul urban, 66,5% sunt femei, iar nivelul educaţional este ridicat, aproape 86% declarând că au studii superioare, respectiv licenţă sau masterat.

Potrivit sursei citate, cei mai mulţi respondenţi au spus că au încredere în şcolile şi universităţile publice, respectiv 77,2% (2.470 respondenţi), în Armată - 75% (2.399 respondenţi), în Banca Naţională a României (BNR) - 68,5% (2.191 respondenţi), Poliţia Română - 60,8% (1.943 respondenţi), Spitalele şi clinicile publice - 57% (1.824 respondenţi), Biserica Ortodoxă Română (BOR) - 55,4% (1.773 respondenţi) şi instituţiile de control (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Direcţia de Sănătate Publică) - 52,3% (1.674 respondenţi).

"În toate aceste cazuri, numărul celor care declară că au încredere este mai mare decât al celor care afirmă că nu au încredere. Şcolile şi universităţile publice, Armata şi Banca Naţională a României se remarcă printr-un nivel ridicat de încredere, cu cele mai favorabile raporturi între încredere şi neîncredere. Poziţionarea Băncii Naţionale a României pe locul al treilea în acest clasament este relevantă deoarece indică un nivel ridicat de credibilitate acordat unei instituţii tehnice, percepute ca având un rol de echilibru, stabilitate şi protecţie în raport cu economia naţională. Într-un context în care temele economice, inflaţia, dobânzile, cursul valutar şi puterea de cumpărare sunt resimţite direct de populaţie, faptul că BNR beneficiază de încrederea a peste două treimi dintre respondenţi arată că instituţia este asociată cu rigoarea profesională, continuitatea şi prudenţa decizională", a declarat Bogdan-Costin Farşirotu, preşedinte al Centrului de Formare APSAP, citat în comunicat.

El a subliniat că acest rezultat mai arată şi că românii tind să acorde încredere mai mare instituţiilor percepute ca fiind predictibile, specializate şi mai puţin expuse confruntării politice directe.

"BNR nu este percepută doar prin prisma comunicării publice, ci mai ales prin rolul său de garant al stabilităţii financiare şi monetare. În termeni de percepţie publică, acesta este un capital de încredere foarte important, mai ales într-o perioadă în care încrederea în instituţii este adesea fragilă. De asemenea, Poliţia Română se situează într-o zonă pozitivă, cu 6 din 10 respondenţi care declară că au încredere. Aceste rezultate indică faptul că, în percepţia respondenţilor, instituţiile cu rol de stabilitate, educaţie, ordine publică, sănătate şi identitate socială continuă să beneficieze de un capital important de credibilitate", a explicat Bogdan-Costin Farşirotu.

Într-o zonă confortabilă, cu un trend pozitiv al încrederii înregistrat în ultimele trei luni ale studiului, se situează instituţiile de control, precum Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), Inspectoratele Teritoriale de Muncă (ITM), Direcţiile de Sănătate Publică (DSP) şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). În cazul acestora, ponderea respondenţilor care declară că au încredere este în creştere, ceea ce poate indica o percepţie publică mai favorabilă asupra rolului acestor instituţii în asigurarea respectării legii, protejarea interesului public şi menţinerea unui cadru de ordine şi corectitudine în relaţia dintre stat, cetăţeni şi mediul economic, se mai arată în studiu.

Pe de altă parte, instituţiile în care respondenţii spun că nu au încredere sunt: Parlament - 72,6% dintre respondenţi (2.322 persoane), Guvern - 65,5% (2.095 respondenţi), Consiliu local/judeţean - 60,5% (1.934 respondenţi) şi Primărie - 55,5% (1.774 respondenţi)

"La polul opus se află instituţiile asociate direct deciziei politice şi administrative. Conform datelor din studiul realizat pe eşantionul analizat, Parlamentul şi Guvernul României înregistrează cele mai ridicate niveluri de neîncredere, ceea ce indică un deficit major de credibilitate publică în raport cu instituţiile politice reprezentative. Este relevant faptul că neîncrederea nu se opreşte la nivel central. Consiliile locale/judeţene şi primăriile înregistrează, la rândul lor, niveluri ridicate de neîncredere, ceea ce arată că problema credibilităţii nu este percepută exclusiv ca o problemă a "politicii de la Bucureşti", ci şi ca o problemă a administraţiei locale, acolo unde cetăţeanul intră cel mai des în contact direct cu serviciile publice, deciziile administrative, urbanismul, taxele locale, infrastructura sau rezolvarea problemelor curente. Această distribuţie sugerează o ruptură importantă între cetăţeni şi instituţiile care au rol de reprezentare, decizie şi guvernare. În timp ce instituţiile tehnice, educaţionale, militare sau cu rol de stabilitate păstrează un capital mai ridicat de încredere, instituţiile politice şi administrative par să fie evaluate mai sever, cel mai probabil prin prisma promisiunilor neonorate, a conflictului politic permanent, a percepţiei de ineficienţă şi a experienţelor directe ale cetăţenilor cu administraţia", se mai menţionează în comunicat.

Un aspect relevant al studiului este percepţia generală asupra evoluţiei încrederii în instituţiile publice, comparativ cu ultimii doi ani. Mai mult de jumătate dintre respondenţi, respectiv 56%, declară că încrederea lor în instituţiile publice a scăzut, iar în multe cazuri această scădere este percepută ca fiind semnificativă.

"Acest rezultat este important deoarece nu măsoară doar nivelul punctual de încredere într-o instituţie sau alta, ci surprinde o tendinţă generală de deteriorare a raportului dintre cetăţean şi stat. Când majoritatea respondenţilor afirmă că încrederea lor a scăzut, vorbim despre un semnal de alarmă pentru întreaga arhitectură instituţională: oamenii nu mai sancţionează doar o decizie, un partid sau un episod politic, ci exprimă o neîncredere mai largă în capacitatea instituţiilor de a livra stabilitate, predictibilitate şi rezultate concrete", precizează sursa citată.

Astfel, majoritatea respondenţilor nu percep o îmbunătăţire reală a relaţiei dintre cetăţean şi instituţiile statului. Dimpotrivă, 29,2% consideră că încrederea a scăzut semnificativ, iar 26,4% apreciază că aceasta a scăzut, ceea ce indică un bloc consistent de neîncredere acumulată.

"În acelaşi timp, 33,2% dintre respondenţi afirmă că nivelul de încredere a rămas la fel, ceea ce arată o stagnare a percepţiei publice, mai degrabă decât o reconstrucţie a credibilităţii instituţionale. Doar 9,9% declară că încrederea a crescut, iar procentul celor care consideră că aceasta a crescut semnificativ este foarte redus. Aceste date sugerează că problema principală nu este doar lipsa de încredere, ci dificultatea instituţiilor publice de a produce o schimbare vizibilă în percepţia cetăţenilor. Încrederea nu se recâştigă prin mesaje oficiale, ci prin acţiuni şi fapte", a afirmat preşedintele APSAP.

În ceea ce priveşte nivelul de încredere per ansamblu în instituţiile publice, românii au o încredere de nivel mediu. Pe o scară de la 1 la 5 (foarte multă încredere), majoritatea românilor au menţionat gradul 3.

Fondat în 2014, Centrul de Formare APSAP este specializat în furnizarea de programe de formare profesională pentru sectorul public şi privat. Cu o experienţă cumulată de peste două decenii, APSAP este un furnizor acreditat de formare profesională, având în portofoliu peste 250.000 de participanţi activi şi o echipă de 75 de formatori.

Cursurile oferite de APSAP sunt diverse şi acoperă domenii precum resursele umane, protecţia datelor, competenţele digitale, marketingul digital şi social media, public speaking, competenţele antreprenoriale, managementul de proiect şi multe altele. Toate programele sunt acreditate de Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei.