Studiu EY: 67% dintre români apreciază ca importante standardele de integritate instituţională în organizaţia în care lucrează

 

La nivel global, mai bine de jumătate (55%) dintre angajaţii şi liderii unor companii sunt de părere că standardele de integritate instituţională au rămas la fel sau s-au deteriorat în ultimele 18 luni.

 

În timp ce un procent record dintre respondenţi (97%) consideră că integritatea este importantă în organizaţia lor, 41% au declarat că pandemia COVID-19 face mai dificilă desfăşurarea activităţii într-un mod integru.

 

Potrivit sursei citate, în ultimele 12 luni, au existat investiţii mai mari în iniţiative de integritate şi conformitate, astfel: 53% dintre organizaţiile respondente au un cod de conduită implementat, faţă de 47% în urmă cu 18 luni. De asemenea, există o creştere a numărului de programe de pregătire, 46% dintre companii oferind instruire periodică cu privire la cerinţele legale sau profesionale de interes, faţă de 38% în 2020.

 

Cu toate acestea, studiul evidenţiază că această majorare a investiţiilor nu este comunicată într-un mod eficace, iar conducerea organizaţiei supralicitează frecvent eficacitatea programelor de integritate instituţională. De exemplu, în timp ce 60% dintre respondenţii membri în consilii de administraţie au declarat că organizaţia lor a comunicat frecvent în ultimele 19 luni importanţa unei conduite integre, mai puţin de o treime dintre respondenţii salariaţi (30%) îşi amintesc să fi văzut comunicări pe această temă.

 

În România, 67% dintre persoanele care au participat la sondaj consideră că este foarte important să poată demonstra că organizaţia lor funcţionează într-un mod integru, uşor peste media din Europa de Est (65%). În acelaşi timp, 75% dintre respondenţi au indicat că publicul larg din România are aşteptări mai mari decât înainte cu privire la modul în care oamenii trebuie să se comporte la locul de muncă.

 

Majoritatea celor chestionaţi (52%) subliniază că standardele de integritate s-au îmbunătăţit în România în ultimele 18 luni, 45% susţin că au rămas la fel, în timp ce doar 3% cred că s-au înrăutăţit.

 

Pe de altă parte, 23% dintre respondenţi au declarat că ar fi dispuşi să se angajeze în diferite forme de abatere (precum falsificarea înregistrărilor financiare, angajarea într-un comportament lipsit de etică, oferirea/acceptarea de mită sau inducerea în eroare a unor părţi externe, cum ar fi auditorii sau autorităţile de reglementare), dacă acest lucru ar însemna să îşi îmbunătăţească propria carieră sau remuneraţie.

 

Raportul EY evidenţiază faptul că un domeniu de îmbunătăţire clară ar fi zona de avertizare, deoarece doar 62% dintre respondenţi consideră că pot raporta în siguranţă fapte greşite, fără a fi supuşi unor represalii. Comparativ, în ţările mai dezvoltate, 69% dintre respondenţi se simt în siguranţă să raporteze abateri.

 

În acest sens, aproape două treimi (63%) din persoanele intervievate în România declară că nu au raportat niciodată probleme de comportament necorespunzător, fie că este vorba despre management sau printr-o linie telefonică dedicată (cu o pondere de sub media est-europeană, de 67%). Totuşi, 36% dintre respondenţi au avut suspiciuni de abateri, dar nu au raportat acest lucru, iar 58% dintre cei care au raportat abateri s-au simţit supuşi unor presiuni să nu raporteze. În plus, chiar dacă raportarea a avut loc în mod corespunzător, doar o minoritate dintre respondenţi (49%) consideră că întreprinderile lor au luat măsuri împotriva angajaţilor care au încălcat standardele de integritate.

 

Peste jumătate dintre români (56%) susţin că pandemia Covid-19 a îngreunat desfăşurarea activităţii de către organizaţii într-un mod integru.

 

Studiul EY a fost realizat de către cercetătorii din cadrul agenţiei globale de cercetare de piaţă Ipsos Mori, în perioada iunie - septembrie 2021, pe un eşantion de 4.762 de respondenţi (membri ai consiliilor de administraţie, membri din conducerea superioară, manageri şi angajaţi dintr-un eşantion format din cele mai mari organizaţii şi instituţii publice) din 54 de ţări şi teritorii, inclusiv România.

 

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 312.250 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 40 miliarde de dolari, în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2021.

 

Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale, are peste 800 de angajaţi şi birouri deschise în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.