WWF: România nu a finalizat un plan energetic şi climatic; documentul trebuia transmis Comisiei Europene până pe 30 iunie 2024

România nu a finalizat un plan energetic şi climatic, pe care ar fi trebuit să-l transmită Comisiei Europene până pe 30 iunie 2024, atrag atenţia experţii WWF-România, într-un comunicat de presă transmis, vineri, AGERPRES.

Potrivit sursei citate, statele-membre ale Uniunii Europene (UE) trebuie să prezinte un plan energetic şi climatic care are ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030 şi, deşi termenul de transmitere a planului a fost 30 iunie 2024, România încă nu a finalizat acest plan.

Semnalul de alarmă tras de către activiştii de mediu vine pe fondul lansării, recent, a celei de-a 15-a ediţii a raportului "Planeta Vie 2024", publicat de WWF (World Wide Fund for Nature / Fondul Mondial pentru Natură), conform căruia populaţiile de specii sălbatice au avut un declin catastrofal, de 73% în doar 50 de ani, fiind atins cel mai ridicat nivel al degradării naturii.

Documentul, lansat pe data de 10 octombrie 2024, avertizează asupra începutului celei de-a şasea extincţii în masă a biodiversităţii, "de data aceasta cauzată de om".

Raportat la România, specialiştii susţin că utilizarea excesivă a pesticidelor, agricultura intensivă, braconajul, dezvoltarea unei infrastructuri nesustenabile fără a lua în considerare impactul pe termen lung asupra mediului, tăierile ilegale de-a lungul timpului sau poluarea cu plastic, la care se adaugă deciziile care pun interesul politic înaintea recomandărilor bazate pe ştiinţă, ca în cazul recent adoptatei legi ce permite vânătoarea la trofeu pentru specia urs, aduc un grav deserviciu speciilor şi sănătăţii ecosistemelor.

"Dacă la nivel mondial defrişările s-au intensificat în 2023, în ciuda angajamentului global de a opri defrişarea şi degradarea pădurilor până la sfârşitul deceniului, în România lupta este pentru a păstra ceea ce există deja: Valorile Ridicate de Conservare. Ţara noastră şi-a luat angajamentul de a proteja 10% din întreaga sa suprafaţă împădurită şi se află în plin proces de a identifica aceste zone. Mai mult, WWF susţine o reformă reală a sistemului de combatere a exploatărilor legale şi o utilizare responsabilă a lemnului, de aceea organizaţia se implică în dezvoltarea noului Cod Silvic care se află acum în dezbatere parlamentară. De asemenea, în ultimii 100 de ani, autorităţile au îndiguit şi drenat vaste suprafeţe ale luncii şi Deltei Dunării, astfel încât s-au pierdut 85% din luncă şi o treime din Deltă. Consecinţele acestor acţiuni accentuate de schimbările climatice sunt vizibile: mai multe urmări catastrofale ale inundaţiilor, efecte mult mai severe ale secetelor, deşertificare, sărăcie în comunităţile dunărene", se arată în raportul de specialitate.

În acelaşi timp, activiştii de mediu reamintesc faptul că, pe Dunăre, marile proiecte de infrastructură "periclitează grav echilibrul ecosistemic, punând sub semnul întrebării toate eforturile WWF România de a reface populaţiile de sturioni, prin programele ce au planificat lansarea în următorii patru ani a 900.000 de pui de sturioni".

"Sistemele energetice şi de procurare şi producere a alimentelor sunt principalii factori care determină schimbările climatice şi pierderea biodiversităţii. Combustibilii fosili contribuie cu aproximativ 70% la emisiile de gaze cu efect de seră. Producţia de alimente este principala cauză a pierderii habitatelor - utilizează 70% din resursele de apă şi este responsabilă pentru peste un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră", relevă datele din Indicele "Planeta Vie 2024".

La capitolul soluţii pentru viitorul planetei, al naturii şi al omenirii, WWF notează soluţiile bazate pe natură (NbS), ce valorifică puterea naturii pentru a stimula ecosistemele naturale, biodiversitatea şi a asigura bunăstarea umană, pentru a aborda problemele majore ale societăţii, inclusiv schimbările climatice.

"De exemplu, agricultura regenerativă şi refacerea pădurilor, a zonelor umede şi a mangrovelor pot stimula stocarea carbonului, pot îmbunătăţi calitatea apei şi a aerului, pot îmbunătăţi securitatea alimentară şi a apei şi pot ajuta la protejarea împotriva eroziunii şi inundaţiilor", menţionează sursa citată.

De altfel, mai multe ţări urmează să prezinte strategii şi planuri de acţiune naţionale revizuite privind biodiversitatea (NBSAP), aliniate la Cadrul Global pentru Biodiversitate înainte de conferinţa COP16 din Cali, Columbia (21 octombrie - 1 noiembrie 2024).

"WWF îndeamnă toate ţările să se asigure că aceste planuri şi acţiuni sunt ambiţioase şi cuprinzătoare şi să stimuleze finanţarea biodiversităţii. În conformitate cu Acordul de la Paris, ţările trebuie să prezinte noi planuri climatice (Contribuţii determinate la nivel naţional - NDC) în 2025, care să expună modul în care vor contribui la limitarea încălzirii la 1,5 grade Celsius. Aceste planuri ar trebui să includă paşii care urmează a fi parcurşi pentru eliminarea echitabilă a combustibililor fosili şi transformarea sistemelor alimentare. La COP29 de la Baku, Azerbaidjan (11 noiembrie - 22 noiembrie), WWF speră să fie încheiat acordul asupra unui nou obiectiv ambiţios de finanţare pentru schimbările climatice, care să răspundă nevoilor de atenuare şi adaptare ale ţărilor în curs de dezvoltare", arată organizaţia de mediu.

Totodată, ţările membre ale Uniunii Europene (UE) trebuie să prezinte un plan energetic şi climatic care are ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030.

"Deşi termenul de transmitere a planului a fost 30 iunie 2024, România încă nu a finalizat acest plan", au conchis experţii WWF-România.

Indicele Planeta Vie (Living Planet Index - LPI), calculat de Societatea Zoologică din Londra (ZSL), prezintă starea în care se află Planeta, după o analiză aprofundată care include aproape 35.000 de tendinţe ale populaţiei pentru 5.495 de specii, în perioada 1970-2020.

WWF România - Fondul Mondial pentru Natură este una dintre cele mai importante organizaţii specializate în conservarea mediului, ce acţionează pentru reducerea efectelor schimbărilor climatice.

Zonele de conservare prioritare ale organizaţiei sunt: Maramureş, Transilvania, sud-vestul Carpaţilor, Apuseni, Lunca şi Delta Dunării.