ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Aderarea României la OCDE - un pod prea îndepărtat sau suntem pe ultima sută de metri?

21 Octombrie 2025   |   Alex Milcev, Partener, liderul departamentului Asistență fiscală și juridică, EY România

Este cel mai probabil că aderarea nu va fi în 2026, dar, obiectiv vorbind, procesul avansează și aderarea ar putea fi în 2027.

 
 

Discuțiile de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au început în urmă cu trei ani și România pare să fie printre candidații destul de avansați în procesul de admitere, cu un roadmap aprobat și opinii favorabile pe un număr semnificativ de comitete deja evaluate. Partea mai puțin bună este că termenul inițial avansat pentru finalizarea acestui proces (2026) pare mai degrabă că nu e fezabil, cel puțin așa cum stau lucrurile la ora actuală (octombrie a.c.).

Prin urmare, sunt câteva întrebări legitime privind momentul în care România va fi admisă, pornind de la circumstanțele anului în curs, când, pentru a doua parte a acestuia, guvernanții au decis să adopte măsuri fiscale destul de dure pentru reducerea deficitului bugetar. Sau, dacă și când toate condițiile de aderare vor fi îndeplinite.


OCDE reunește 38 de țări membre și promovează politici menite să ducă la creșterea bunăstării economice și sociale, definindu-se ca un forum în care acestea să colaboreze și să dezvolte soluții comune pentru diversele și complexele provocări economice și sociale cu care se confruntă. Organizația a fost înființată în 1961, ca succesor al Organizației pentru Cooperare Economică Europeană (OEEC), creată (1948) pentru a gestiona ajutoarele financiare necesare reconstrucției Europei după cel de-al Doilea Război Mondial. Printre țările membre se află majoritatea țărilor dezvoltate din lume, dar și câteva economii emergente: SUA, Canada, mai multe țări din Uniunea Europeană, Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă sunt câteva exemple. Ce avantaje au membrii OCDE și cu ce vine la pachet statutul de membru, de fapt?

În primul rând, vorbim despre accesul la un volum de date impresionant și studii economice, statistici și analize comparative care pot ajuta la o mai bună formulare a politicilor economice și sociale ale fiecărei țări membre. Mai departe, ca o consecință directă a acestei adevărate platforme de cercetare și coagulare a datelor colectate dinspre membri, OCDE reprezintă un forum pentru schimbul de idei și bune practici între guvernele țărilor membre. Apoi, membrii pot adopta mai rapid standarde internaționale în diverse domenii-cheie ale dezvoltării, cum ar fi educația, sănătatea și protecția mediului, nemaifiind nevoiți să le creeze local. Nu în ultimul rând, vorbim despre o mai mare credibilitate internațională, statutul de membru fiind perceput ca un semn de angajament față de reforme și bune practici economice și sociale. Ceea ce, nota bene, este cel puțin unul dintre „semnele” de care investitorii străini țin cont atunci când analizează oportunitățile piețelor locale.

De partea cealaltă a baricadei, nu le-am numi neapărat dezavantaje, dar este clar că a fi membru al oricărei organizații, și locale, și internaționale, vine la pachet cu obligații. Nu sunt de neglijat, înainte de toate, costurile financiare ca membru OCDE, care pot fi o povară pentru economiile mai mici, însă acestea se transpun în avantajele pe termen lung mai-sus amintite.

Se adaugă regulile stricte pe care membrii trebuie să le respecte, ceea ce ar putea limita flexibilitatea în formularea planurilor economice și sociale interne. În fine, este îndeobște cunoscut faptul că implementarea recomandărilor OCDE poate necesita reforme structurale interne, uneori dificile, ceea ce inevitabil va determina discuții în spațiul public. Strict financiar vorbind, costul exact al aderării la OCDE variază în funcție de dimensiunea economiei fiecărei țări și de contribuțiile stabilite de organizație, acestea fiind calculate pe baza PIB-ului fiecărei țări membre. Costurile anuale pot varia de la câteva sute de mii la câteva milioane de USD, în funcție de mărimea și capacitatea economică a țării.

Efectele aderării

Pentru că România își dorește și face tot ceea ce este necesar pentru finalizarea procesului de aderare, întrebarea care se naște este care sunt potențialele efecte bune ale aderării. Iată câteva exemple. Unul dintre cele mai tangibile efecte ca membru al OCDE ar fi scăderea dobânzilor reale la creditele externe, statutul de membru fiind perceput ca un semn de stabilitate economică și angajament față de reformele necesare. Accesul la datele și analizele economice de înaltă calitate și utilizarea lor inteligentă pot ajuta la formularea unor politici interne economice și sociale mai eficiente, bazate pe experiența celorlalți membri. Și bineînțeles, poate ajuta mult la evitarea unor greșeli și situații pe care alte țări le-au depășit cu succes.

Conform OCDE, țările cu care România concurează în prezent pentru aderare sunt Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru, Indonezia și Thailanda (ultimele două adăugate pe listă în 2024). România a deschis oficial discuţiile de aderare în ianuarie 2022. În iunie același an, Consiliul OCDE a adoptat roadmap-ul de aderare, pentru care România are 25 de comitete tehnice care evaluează conformitatea cu standardele OCDE. Până în prezent, România a primit aproape jumătate din opiniile tehnice/formale necesare. Mai concret, 14 din 25 de comitete au emis deja opinii favorabile.

Ce am facut deja pentru a adera și ce mai e de făcut?

Exact ca în cazul aderării la Uniunea Europeană, înainte de a deveni membru orice țară care își exprimă oficial intenția trebuie să parcurgă un traseu și să bifeze îndeplinirea unor condiții.

Iată câteva criterii fiscale (dar sunt și altele, ne-fiscale) de îndeplinit: 1. Respectarea standardelor OCDE privind Exchange of Information on Request (EOIR) și Automatic Exchange of Information (AEOI), inclusiv pentru conturi financiare și cripto-active, deci transparență fiscală. Aici, România este parte a Global Forum pentru Transparency & Exchange of Information. 2. Instituirea obligativității identificării beneficiarului real (beneficial ownership) și accesul autorităților la această informație. 3. Combaterea evaziunii fiscale și reforme BEPS, respectiv implementarea acțiunilor OCDE/G20 pentru Base Erosion and Profit Shifting (BEPS) – reguli care să prevină transferul profiturilor în jurisdicții cu taxe mici sau fără impozite, plus aplicarea pilonului intern/global minim de impozitare (global minimum tax, Pillar Two) pentru multinaţionale. 4. Stabilitatea fiscal-bugetară și responsabilitatea bugetară, altfel spus un deficit bugetar sustenabil, sub praguri care să asigure stabilitatea datoriei publice. Raportul „Economic Surveys: Romania 2024” arată că deficitul a fost peste 6% din PIB în 2023, cu prognoze de îmbunătățire, dar încă mult peste ţinta de 3% pentru ieșirea din procedura UE de deficit excesiv. Nivelul înregistrat în 2024 a fost 8,7%, iar perspectiva pe 2026 (între 6% și 9%, în funcție de sursă) arată un deficit care nu ar permite aderarea în acest an. 5. Regimul impozitării companiilor și al micro-întreprinderilor în acord cu standarde de piață, fără distorsionări majore care pot genera evaziune sau inechităţi fiscale. În raportul OCDE se menţionează că România a avansat în această direcție, reducând pragurile pentru regimul microîntreprinderilor. 6. Eficiența colectării și conformitatea fiscală, adică adoptarea unor sisteme robuste de administrare fiscală care să detecteze neregulile, să reducă evaziunea, să asigure conformitatea voluntară. 7. Măsuri de digitalizare, audit, controale, penalități credibile. 8. Politici fiscale echilibrate și adoptarea lor progresivă, cu impact social negativ minim. 9. Sustenabilitate pe termen lung a reformelor fiscale și diminuarea potențialului impact negativ. 10. Proiecții pe termen mediu-lung pentru datoria publică, riscuri fiscale, impact demografic și presiuni asupra sistemelor de pensii. De altfel, reforma pensiilor este una dintre cerinţele fiscale în procesul de aderare.

Deci, mai avem: Reducerea semnificativă a deficitului bugetar pentru a se apropia de niveluri considerate sustenabile (~3% din PIB pentru Europa, dar OCDE analizează și în funcţie de circumstanţe). România încă este în procedură UE de deficit excesiv.

Flexibilitatea legislației fiscale în faţa schimbărilor globale (în domeniul cripto, servicii digitale), consolidarea capacităţii administrative a ANAF pentru a implementa controale eficiente, audit, identificarea eficientă a evaziunii sunt câteva aspecte pe care încă se mai lucrează în România. La fel, pe îmbunătățirea legislativă și practică privind transparența, accesul la informații și schimbul de informații. Criteriul privind sistemul de pensii private, cu restricționarea retragerii sumelor acumulate pentru a răspunde standardelor OCDE. Reformele în zona muncii și protecției sociale sunt și ele monitorizate.

În concluzie, este cel mai probabil că aderarea nu va fi în 2026, dar, obiectiv vorbind, procesul avansează și aderarea ar putea fi în 2027.


 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 580 / 10672
 

Ascunde Reclama
BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam - Oportunitate de carieră | Avocat definitiv – Achiziții publice & Infrastructură
LegiTeam: Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners recrutează avocat definitiv Dreptul muncii | Consultanță
O nouă serie de promovări la biroul Kinstellar din București. Șapte avocați din mai multe arii de practică fac un pas înainte în carieră. Theodor Artenie urcă pe poziția de Partner, iar Lidia Zărnescu și Răzvan Constantinescu devin Counsels | Iustinian Captariu, Office Managing Partner: ”Forța biroului nostru vine din talentul, colaborarea și angajamentul comun al întregii echipe”
Healthcare, Pharma & Life Sciences | În avangarda unui sector definit de o rară complexitate, Bondoc & Asociații rămâne pentru multe companii prima opțiune pentru mandate complexe în care excelența juridică este potențată de cunoașterea profundă a ecosistemului Sănătății. Palmaresul firmei în mandate de mare valoare și recunoașterea internațională constantă subliniază un standard profesional de top care oferă clienților viziunea strategică necesară pentru o creștere sustenabilă pe termen lung
Legiteam | Kinstellar is looking for a talented and ambitious lawyer to be part of our employment team in Bucharest
Filip & Company asistă Grupul DIGI Communications la intrarea pe piața telecomunicațiilor din Regatul Unit | Echipa, coordonată de Alexandru Bîrsan (managing partener)
Cum își pune oamenii în valoare o firmă din elita pieței | Povestea Andradei Rusan, studenta care ‘fura meserie’ în stagiile de vară ale RTPR, cucerită de focusul echipei pe rigoare juridică și de munca la cele mai înalte standarde, iar mai apoi a urcat pas cu pas până pe poziția de Counsel: „Realmente cred că RTPR este o excelentă școală de avocatură la cel mai înalt nivel. Performanța reală în avocatura de business nu e un sprint, ci un maraton”
Achiziții Publice | Cristina IVAN, Managing Partner Ivan şi Asociaţii: Arhitectura colectivă a ofertei - Cine ofertează, ce se evaluează, cui i se atribuie şi cine, în realitate, execută
Inflația la control | Instanța confirmă: Fiscul datorează și actualizarea cu inflația, nu doar dobânda fiscală. Soluție obținută de Băncilă, Diaconu și Asociații, cu o echipă coordonată de Emanuel Băncilă (Partener)
In-houseLegal: Loredana Coraș, Country Legal Counsel la PKO Bank Polski România, distinsă cu premiul Compliance Innovator la Lexology European Awards 2026 | ”Următoarea etapă a inovației în compliance și în activitatea juridică va fi definită de capacitatea de a integra tehnologia într-un mod responsabil, fără a pierde din vedere rolul acestei funcții, acela de a proteja banca”, spune unul dintre cei mai vizibili avocați interni din Europa
PNSA obține o soluție definitivă favorabilă la ÎCCJ într-un litigiu complex întemeiat pe îmbogățire fără justă cauză. Echipa, coordonată de Camelia Pătrașcu (Partener), cu implicarea, în diferite faze procedurale, a unei echipe extinse
Filip & Company anunță promovările anuale: Rebecca Marina devine partener, opt counsels și șase senior associates fac un pas înainte în carieră | Cristina Filip, co-managing partner Filip & Company: ”O recunoaștere a performanței individuale deosebite a colegilor noștri, dar și o dovadă că echipa susține creșterea noilor generații de lideri”
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...