Anna Akhalkatsi (BM): Economia românească este circulară doar în proporţie de 1,3%

 

"România este abia la începutul tranziţiei de la o economie liniară la una circulară. În prezent, economia românească este circulară în proporţie de doar 1,3%. În acelaşi timp, România este angajată în promovarea şi adoptarea economiei circulare, inclusiv prin strategia naţională recent adoptată de Guvern pentru a stimula această tranziţie. Încurajăm Guvernul României să continue sprijinirea acestei agendei, inclusiv printr-un sprijin mai mare acordat întregului ecosistem", a spus Anna Akhalkatsi, cu ocazia unor discuţii menite să încurajeze adoptarea economiei circulare în România, organizate de BM, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă şi Ambasada Sustenabilităţii în România.

 

Participanţii şi-au exprimat opinia cu privire la constrângerile şi oportunităţile pentru avansarea economiei circulare în ţară, în urma prezentării Diagnosticului Rapid despre Economie Circulară în România de experţii Băncii Mondiale, ca parte a unui exerciţiu de consultare. Diagnosticul, se menţionează într-un comunicat al BM, urmează să fie lansat în următoarele săptămâni.

 

Conform acestuia, România înregistrează o performanţă scăzută în ceea ce priveşte majoritatea indicatorilor relevanţi, cum ar fi: puterea de cumpărare scăzută care influenţează modelele de consum; lipsa unui sistem complet de management al deşeurilor în anumite părţi ale ţării; calitatea slabă a datelor şi sistemul de raportare deficitar.

 

De asemenea, tehnologia de reciclare este disponibilă, dar gradul scăzut de colectare a deşeurilor municipale împiedică recuperarea mai multor materii prime. Printre exemplele pozitive la nivel local se numără Centrul municipal de colectare din Iaşi, staţia de compostare din judeţul Bihor, strategia pentru economie circulară Buzău 2020-2030.

 

Pe de altă parte, întreprinderile din România demonstrează o înţelegere şi un interes în creştere faţă de modelele de afaceri ce includ aspecte de economie circulară, în special în sectorul managementului deşeurilor şi al producţiei.

 

Banca Mondială semnalează că, pentru a încuraja tranziţia la economie circulară în România, Guvernul va trebui să îmbunătăţească implementarea strategiilor şi a legislaţiei prin consolidarea monitorizării, raportării şi aplicării. Alte măsuri propuse de BM fac referire la încurajarea unor modele de afaceri care permit adoptarea unei economii circulare, îmbunătăţirea fluxului de informaţii despre economie circulară şi dezvoltarea legislaţiei secundare pentru a îmbunătăţi alinierea legislaţiei naţionale la cea din UE.

 

"Avem decalaje semnificative de recuperat, dar oportunităţile de dezvoltare sunt reale şi acestea se bazează în mare măsură pe Strategia de economie circulară şi cadrul instituţional pe care l-am creat. Deţinem secretariatul tehnic al Comitetului de Coordonare pentru economie circulară acolo unde vom dezvolta şi Planul de acţiune necesar. De asemenea, vom avea oportunităţi de finanţare fără precedent de la nivel UE dar şi alte surse. Se estimează că aplicarea principiilor economiei circulare ar produce până în 2030 la nivel european aproximativ 700.000 de noi locuri de muncă şi o creştere a PIB-ului cu 0,5%. Este important că societatea civilă şi mediul de afaceri au avut o bună reprezentare la evenimentul de lansare a raportului întrucât provocările sunt diverse şi avem nevoie de toţi actorii ca să găsim cele mai bune soluţii tehnice", a declarat Laszo Borbely, consilier de stat, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.

 

La rândul său, Dragoş Tuţă Mihaylov, preşedinte şi fondator Ambasada Sustenabilităţii în România, a subliniat că misiunea organizaţiei este aceea de a promova sustenabilitatea în mediul de afaceri şi de a susţine tranziţia către modelul economic în care companiile pot rezolva probleme de mediu şi sociale, fără a sacrifica eficienţa economică şi profitul.

 

"Apreciem invitaţia de a participa la discuţia privind economia circulară. Aceasta este o oportunitate însemnată în demersurile de a combate emisiile şi gazele de seră, de a promova inovaţia, de a crea noi locuri de muncă şi de a rezolva în manieră profitabilă criza planetară triplă prin care omenirea trece: schimbările climatice, pierderea biodiversităţii şi poluarea. Credem cu tărie că economia circulară poate contribui la o societate românească mai sănătoasă, echitabilă şi prosperă", a precizat Dragoş Tuţă Mihaylov.

 

Evenimentul a avut loc cu ocazia lansării pe 6 decembrie a primului raport privind economia circulară în UE lansat de Banca Mondială. Raportu, denumit "Squaring the Circle: Policies from Europe's Circular Economy Transition", trage un semnal de alarmă asupra faptului că, la nivel global, extracţia de materii prime se ridică la peste 100 de miliarde de tone anual, cauzată de nivelurile persistent ridicate ale consumului de materiale în ţările cu venituri mari, cât şi de nevoile în creştere rapidă din economiile emergente. În acelaşi timp, informează că Europa îşi poate decupla creşterea economică de la utilizarea resurselor pe parcursul unui deceniu, iar ţările din UE sunt lideri mondiali în promovarea tranziţiei la economia circulară.