BNS solicită autorităţilor să retragă propunerea de ordonanţă care încurajează schimbarea destinaţiei sumelor reţinute de la salariat

 

"Am salutat decizia Guvernului Ciucă de la sfârşitul anului trecut de a introduce prin OUG 130/2021 tratarea reţinerii şi nevirării contribuţiilor sociale ca fiind infracţiune. Din păcate curajul şi verticalitatea Guvernului au durat mai puţin de 3 luni. Înainte de implementarea efectivă a acestei prevederi Guvernul a pregătit deja un proiect de act normativ care nu numai că elimină incriminarea neplăţii contribuţiilor ca fiind evaziune fiscală ci încurajează mediul de afaceri să schimbe destinaţia sumelor reţinute de la salariat pe o durata nedefinită. Chiar şi în condiţiile unui mediu economic tulbure, aşa cum este cel actual, iniţiativa Guvernului este complet debalansată. Angajatorii care se confruntă cu dificultăţi financiare temporare pot cere şi astăzi eşalonări la plata impozitelor şi contribuţiilor sociale, în acest caz primind acceptul pentru alte termene de scadenţă. Acest lucru înseamnă că ei pot evita, justificat, o eventuală intrare sub incidenţa prevederilor legii evaziunii fiscale. Pentru angajatorii de bună credinţă nu este necesară o reglementare precum cea propusă de Ministerul Finanţelor", se menţionează într-un comunicat al BNS remis marţi AGERPRES.

 

Potrivit sursei citate, dintr-o iniţiativă corectă principial se ajunge astfel la un cadru legislativ atât de pervertit încât el însuşi reprezintă un stimulant pentru angajatori să nu mai plătească contribuţiile sociale şi impozitul reţinut la sursă de la angajat şi să utilizeze aceste resurse pentru achitarea altor datorii. În curând, probabil că vor exista situaţii în care angajatorii vor opta să plătească prioritar dividende din contribuţiile sociale reţinute de la salariaţi, susţin reprezentanţii BNS.

 

"Dintr-o normă legală gândită să sancţioneze deturnarea contribuţiilor sociale reţinute de la salariaţi, s-a ajuns la o prevedere legală care încurajează angajatorii să folosească aceste resurse. Se ignoră astfel complet faptul că neplata contribuţiilor sociale sancţionează imediat sau pe termen lung salariaţii ale căror contribuţii nu au fost virate, deşi au fost reţinute. Iar Guvernul nu s-a rezumat la atât. S-a asigurat şi de faptul că, deşi păgubit în mod direct şi fără echivoc, salariatul nu va putea să sesizeze organele de cercetare penală, acest drept fiind conform noii legi deţinut integral de organul fiscal", subliniază BNS.

 

În România erau, la 31 decembrie 2021, peste 700.000 de angajatori iar dintre aceştia aproximativ 34.000 de aveau obligaţii fiscale restante.

 

Potrivit BNS, capacitatea administraţiei fiscale de a verifica şi de a evalua cazurile de evaziune fiscală este una foarte redusă. "Vom vedea cazuri de evaziune sesizate de organul fiscal în cazul a 2-3 companii foarte mici, "neprotajate" de cineva la nivel local sau naţional", avertizează reprezentanţii BNS.

 

Formularea evazivă face delicată însăşi posibilitatea organului de cercetare penală de a evalua fapta penală săvârşită şi respectiv a instanţei penale de a aplica sancţiunea penală prevăzută de actul normativ, subliniază sursa citată.

 

În aceste condiţii, propunerea legislativă iniţiată de Guvern elimină practic un mijloc legal de protecţie a salariaţilor cărora li s-au reţinut aceste contribuţii, afectând în mod direct drepturile actuale sau viitoare ale acestora (pensii sau asigurări de sănătate).

 

"Indiferent cât de "orb" ar fi Guvernul, această intenţie de reglementare nu poate fi numită altfel decât "legitimare pentru deturnare de fonduri". Se reglementează astfel furtul sub stindardul unei nevoi financiare mai presante. Unde am ajunge dacă acelaşi tratament permisiv l-am aplica şi celor care fură ca să supravieţuiască? Cu ce e mai greşit comportamentul acestora faţă de cel admis prin acest proiect de act normativ iniţiat de Guvern? Nu doar mediul de afaceri are dificultăţi în a face faţă cheltuielilor curente, cu aceleaşi dificultăţi se confruntă şi salariaţii, dar şi populaţia în general. Dacă Guvernul îşi permite să fie atât de generos îi propunem să o facă în egală măsură, atât cu firmele, cât şi cu salariaţii. În mod cert şi salariaţii au alte cheltuieli ce trebuie acoperite sau alte datorii ce trebuie achitate mai urgent decât impozitele. Cerem Guvernului să le aplice şi lor acelaşi tratament favorabil acordat firmelor. În acest caz Guvernul nu trebuie să-şi mai facă griji pentru limita cheltuielilor cu pensiile menţionată în PNRR. Actuala propunere legislativă va încuraja angajatorii să-şi prioritizeze altfel obligaţiile financiare, în detrimentul bugetului public, diminuând astfel capacitatea statului de a finanţa sistemul de securitate socială", afirmă reprezentanţii BNS.

 

În acest context, federaţia sindicală cere prim-ministrului, ministrului Finanţelor Publice şi ministrului Muncii "să dea dovadă de raţiune" şi să retragă propunerea de Ordonanţă menţionată, pentru că este nevoie de "o reglementare echitabilă şi fermă" care să determine mediul de afaceri să-şi asume în mod corect obligaţiile generate de angajarea şi utilizarea forţei de muncă.

 

"Dacă Guvernul nu poate asigura un cadru legal care să garanteze salariaţilor accesul la drepturile pentru care au contribuit, atunci este de preferat ca angajaţii să-şi plătească singuri contribuţiile de asigurări sociale", au mai spus sindicaliştii.

 

Din 2019, BNS încearcă să convingă Guvernul să revizuiască conceptul "datorate şi plătite" din Legea 127/2019 privind sistemul public de pensii, iar în ciuda tuturor argumentelor aduse, opţiunea Guvernului a rămas neschimbată invocându-se invariabil deficitul cronic al bugetului de pensii.

 

Reprezentanţii BNS spun că din anul 2018 contribuţiile de asigurări sociale sunt în întregime asumate de angajaţi, aceştia fiind singurii care contribuie la sistemul de asigurări sociale şi fondul unic de sănătate.