ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Cele mai recente modificări aduse facilităților fiscale pentru R&D: Ce beneficii avem și la ce trebuie să fim atenți?

18 Octombrie 2024   |   Ruxandra Popescu (Director) și Anca Nicola (Senior Manager) - PwC

Principalul avantaj al scutirii de la plata impozitului pe venit pentru angajații care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare față de celelalte scutiri de impozit pe venit prevăzute de Codul Fiscal este lipsa unei limitări în timp a facilității sau a unei plafonări a sumei la care aceasta se aplică.

 
 
Facilitățile fiscale sunt o componentă importantă a planurilor ce vizează creșterea investițiilor în activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare. Având în vedere că, de la 1 ianuarie 2024, contribuabilii care au devenit plătitori de impozit minim pe cifra de afaceri (IMCA), în loc de impozit pe profit, nu au mai putut aplica facilitatea fiscală pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, au fost aduse modificări Codului fiscal. Odată cu publicarea OUG 115/2024, plătitorii de IMCA pot scădea din acest impozit valoarea obținută prin aplicarea cotei de 16% asupra cuantumului reprezentând deducerea suplimentară de 50% din cheltuielile eligibile pentru activitățile de cercetare-dezvoltare.

 

Care sunt facilitățile fiscale pentru cercetare dezvoltare pe care le putem aplica în acest moment?

        deducerea suplimentară, în proporție de 50%, a cheltuielilor efectuate pentru activităţile de cercetare-dezvoltare (fie direct la calculul impozitului pe profit sau din impozitul pe cifra de afaceri, după caz);

        aplicarea metodei de amortizare accelerată în cazul aparaturii şi echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare (deducerea a 50% din valoarea echipamentului în primul an de funcționare);

        scutirea de impozit pe venit pentru angajații care obțin venituri din activitatea de cercetare-dezvoltare;

        scutirea de impozit pe profit pentru contribuabilii cu activități exclusiv de cercetare – dezvoltare în primii 10 ani de activitate (neaplicabilă în prezent în lipsa unor măsuri de ajutor de stat).

Concret, companiile care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare pot deduce suplimentar 50% din cheltuielile lor eligibile de cercetare și dezvoltare, obținând efectiv o reducere a impozitului de 8% din costurile eligibile, la o cotă standard de impozit pe profit de 16%. Spre exemplu, pentru cheltuieli eligibile de 1 milion de lei, contribuabilii pot economisi 80.000 lei din impozitul pe profit sau impozitul minim pe cifra de afaceri, în timp ce pentru un salariu brut de 20.000 lei, impozitul pe venit scutit este de 1.300 de lei.


Exceptarea de la plata impozitului pe venitul din salarii obținute din activitatea de cercetare-dezvoltare, fără limitare în timp și fără plafonare

Principalul avantaj al scutirii de la plata impozitului pe venit pentru angajații care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare față de celelalte scutiri de impozit pe venit prevăzute de Codul Fiscal este lipsa unei limitări în timp a facilității sau a unei plafonări a sumei la care aceasta se aplică.

Una dintre măsurile prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență privind revizuirea cadrului fiscal este eliminarea treptată a stimulentelor fiscale de la impozitul pe venit. În acest moment în Codul Fiscal data de 31 decembrie 2028 este prevăzută ca dată limită pentru aplicarea scutirii de impozitare pentru veniturile din salarii obținute de angajații din crearea de software, sectorul construcțiilor, agricultură și industria alimentară. Plafonarea aplicării scutirii la suma de 10.000 lei/lună, introdusă la sfârșitul anului trecut, a fost considerată o etapă intermediară în atingerea obiectivului de eliminare treptată a stimulentelor fiscale din zona impozitului pe venit.

Cu toate acestea, facilitățile pentru activitatea de cercetare-dezvoltare par să urmeze o traiectorie diferită, inclusiv scutirea de la impozitarea veniturilor angajatilor, în strânsă corelare cu interesul și sprijinul acordat de autorități în creșterea investițiilor îndreptate în zona de cercetare-dezvoltare. O dovadă în acest sens o constituie faptul că scutirea de la impozitul pe venit pentru angajații implicați în proiecte de cercetare dezvoltare nu este limitată în timp și nici nu este plafonată.

La ce trebuie să fim atenți când aplicăm facilitățile fiscale pt R&D?

Aplicarea facilităților de cercetare-dezvoltare poate fi un proces complex, însă există câteva aspecte cheie care ne pot ghida în implementarea lor cu succes:

        Activitatea desfășurată. Primul pas în evaluarea eligibilității pentru aplicarea facilităților fiscale pentru cercetare dezvoltare este confirmarea existenței unei astfel de activități la nivelul companiei. O astfel de testare a naturii activității trebuie să aibă la bază cele cinci criterii menționate atât în legislația națională, cât și în Manualul Frascati: noutate, creativitate, caracter sistematic, incertitudine, caracterul transferabil și/sau reproductibil.

        Organizarea și documentarea activității de cercetare-dezvoltare. Documentarea organizării activității de cercetare-dezvoltare pe proiecte, cu detalierea capitolelor fundamentele de planificarea a proiectului: descriere, obiectiv, durata, echipa, buget alocat, tip finantare.

        Procesul de certificare. Certificarea activităților de cercetare-dezvoltare este obligatorie pentru contribuabilii mari ce intenționează să aplice deducerea suplimentară pentru impozitul pe profit, însă și restul contribuabililor care optează pentru certificare pot obține un grad mai mare de confort pentru aplicarea facilității de cercetare-dezvoltare în cazul unui control fiscal.

        Relațiile contractuale. Un alt aspect la fel de important în aplicarea facilităților îl reprezintă tipul de contract care stă la baza prestării serviciilor sau vânzării produselor în care au fost înglobate activitățile de cercetare-dezvoltare. În practică pot exista situații în care inspectorii fiscali să conteste și să respingă aplicarea facilităților fiscale din cauza necorelării clauzelor contractuale cu activitatea pe care contribuabilul susține că o desfășoară/tranzacțiile efectiv efectuate, în special în situații de subcontractare a anumitor activități.

Așadar, facilitățile fiscale pentru activitatea de cercetare-dezvoltare pot aduce un real beneficiu companiilor care derulează astfel de proiecte, iar complexitățile și birocrația pot fi controlate mai ușor printr-o abordare bazată pe planificare, documentare si monitorizare.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 1665 / 10625
     

    Ascunde Reclama
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    LegiTeam - Oportunitate de carieră | Avocat definitiv – Achiziții publice & Infrastructură
    LMG Life Sciences EMEA Awards 2026 | Cinci firme sunt în cursa pentru ”Romania Firm of the Year”, o casă de avocatură locală intră în bătălia paneuropeană din White Collar Crime și un singur avocat român este nominalizat individual. Lista scurtă, pe care sunt și NNDKP și Popescu & Asociații, arată o piață în care casele independente locale continuă să conteze, dar concurează cu rețele regionale la fel de capabile să capteze mandate sofisticate în sectorul Life Sciences
    PRRF asistă cu succes familia de investitori turci Gorgulu la închiderea a două tranzacții din domeniul energiei regenerabile în valoare de peste 27 mil. €
    Achiziții Publice | Cristina IVAN, Managing Partner Ivan şi Asociaţii: Arhitectura colectivă a ofertei - Cine ofertează, ce se evaluează, cui i se atribuie şi cine, în realitate, execută
    Inflația la control | Instanța confirmă: Fiscul datorează și actualizarea cu inflația, nu doar dobânda fiscală. Soluție obținută de Băncilă, Diaconu și Asociații, cu o echipă coordonată de Emanuel Băncilă (Partener)
    Dispute-Resolution.Center: România în Legal 500 EMEA (2026) – White-collar crime | O practică cu mai multe centre de putere: firmele cu activitate intensă, avocații care dau greutate practicii și dosarele care au contat în evaluare
    In-houseLegal: Loredana Coraș, Country Legal Counsel la PKO Bank Polski România, distinsă cu premiul Compliance Innovator la Lexology European Awards 2026 | ”Următoarea etapă a inovației în compliance și în activitatea juridică va fi definită de capacitatea de a integra tehnologia într-un mod responsabil, fără a pierde din vedere rolul acestei funcții, acela de a proteja banca”, spune unul dintre cei mai vizibili avocați interni din Europa
    Analiza de ansamblu Legal 500 EMEA - 2026: lideri, arii fanion și avocații care contează
    PNSA obține o soluție definitivă favorabilă la ÎCCJ într-un litigiu complex întemeiat pe îmbogățire fără justă cauză. Echipa, coordonată de Camelia Pătrașcu (Partener), cu implicarea, în diferite faze procedurale, a unei echipe extinse
    Concurenta.ro | Chambers Europe 2026 - Cine domină practica de Competition ̸ Antitrust: Liderii își apără pozițiile, dar presiunea venită din eșalonul secund și din zona firmelor de nișă devine tot mai vizibilă
    Achiziții-Publice.ro | România în ariile Projects și Projects & Energy din Chambers Europe 2026: NNDKP este liderul prezenței în vârful ierarhiei, iar Țuca Zbârcea & Asociații are o vizibilitate transversală foarte puternică. Filip & Company are una dintre cele mai bune formule de senioritate, iar CMS beneficiază pe profilul foarte puternic al Variniei Radu
    Dispute-Resolution.Center: Cei mai buni litigatori din România, văzuți de Chambers Europe 2026 | Cine sunt practicienii apreciați de clienți în practica de Dispute Resolution și ce spun clienții despre aceștia. 11 avocați români sunt evidențiați în practica de arbitraj
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...