Cosmin Marinescu (BNR): Chiar fără măsurile de ajustare, economia României nu ar fi duduit în 2025

Potrivit acestuia, cazul României nu este unul singular în spaţiul economic al Uniunii Europene. Zece alte state membre (Danemarca, Germania, Estonia, Letonia, Luxemburg, Olanda, Austria, Ungaria şi, mai recent, Finlanda şi Irlanda) au traversat episoade de recesiune tehnică în ultimii trei ani. Dintre aceste state, doar Germania, Austria şi Estonia au înregistrat recesiuni economice de profunzime, cu doi ani consecutivi de contracţie a PIB real, în principal pe fondul şocurilor crizei energetice izbucnită odată cu războiul din Ucraina.

"BNR sublinia încă de acum un an încetinirea accentuată a cererii interne şi reducerea ritmului de creştere economică sub potenţial, ca urmare a schimbării conduitei politicii fiscale şi de venituri, pentru redresarea poziţiei fiscal-bugetare. Perspectiva recesiunii tehnice a fost inclusă în scenariile de prognoză încă de la sfârşitul anului trecut. Aceste evoluţii au survenit după un an 2024 cu performanţe economice modeste, date fiind cererea externă redusă şi condiţiile climatice care au afectat contribuţia sectorului agricol la PIB. Măsurile bugetare puternic expansioniste din anul 2024, deşi au susţinut consumul intern, au avut ca efect înrăutăţirea deficitului extern, excesul de cerere fiind acoperit în mare măsură din importuri", scrie Cosmin Marinescu.

El precizează că derapajul deficitului bugetar şi deteriorarea balanţei externe au urgentat necesitatea consolidării finanţelor publice. Măsurile de ajustare bugetară au devenit imperative pentru a asigura stabilitatea macroeconomică şi a atenua vulnerabilităţile economiei la şocuri externe, într-un context în care România se confruntă cu creşterea severă a necesarului de finanţare în privinţa datoriei publice.

De asemenea, Cosmin Marinescu subliniază că estimările PIB au fost revizuite începând cu luna decembrie 2025, cu valori negative prognozate pentru trimestrul IV, al cărui declin economic (-1,9%) faţă de trimestrul III s-a dovedit mult mai sever decât şi cele mai exigente estimări. Semnificativ este faptul că majoritatea indicatorilor corelaţi cu evoluţia PIB, precum volumul cifrelor de afaceri din comerţ, producţia industrială sau salariul real, erau deja poziţionaţi pe o tendinţă de restrângere a activităţii economice.

"Anul 2025 a însemnat o accentuare a fazei descendente a ciclului economic, într-un context european marcat, în general, de evoluţii economice modeste. Pentru ultimul trimestru al anului trecut, creşterea la nivelul UE a fost estimată la doar 0,3%, cu un spectru relativ larg între statele membre, de la -1,9% pentru România, urmată de -0,6% în Irlanda, şi până la 1,7% în Lituania. De asemenea, unele ţări din regiune, precum Ungaria şi Cehia, au consemnat valori modeste de creştere economică, de sub 0,5%, însă Polonia a crescut cu 1%, conform datelor semnal. Ciclul economic indică alternanţa perioadelor ascendente, de expansiune a activităţii economice peste potenţialul sustenabil al economiei, cu perioadele descendente, de stagnare sau contracţie economică. În acestea din urmă, gospodăriile îşi calibrează mai atent cheltuielile, date fiind constrângerile veniturilor reale, gradul de incertitudine şi aşteptările mai rezervate privind situaţia financiară. Firmele devin mai selective privind proiectele de investiţii şi adoptă un control mai strict al cheltuielilor. Crearea de noi locuri de muncă se reduce, la fel şi gradul de utilizare a capacităţilor de producţie", afirmă Cosmin Marinescu.

Autorul susţine că un indicator cheie pentru evaluarea poziţiei ciclice a unei economii este deviaţia PIB (output-gap). Datele privind creşterea trimestrială şi poziţia ciclică a României arată că deviaţia PIB s-a situat pe traiectorie descendentă încă din 2024. Deficitul de cerere s-a adâncit apoi pe tot parcursul lui 2025. Aceste evoluţii reflectă restrângerea consumului populaţiei, cu precădere în a doua parte a anului 2025, ca răspuns firesc la măsurile de ajustare fiscal-bugetară, dar şi la caracterul încă restrictiv al condiţiilor financiare.

Evoluţiile din piaţa muncii au contribuit la revizuirea negativă a aşteptărilor privind perspectivele economice, situaţia financiară şi stabilitatea locului de muncă. Astfel de anticipări au favorizat comportamente de precauţie în consum şi economisire. Rata şomajului se apropie de maximul ultimilor ani, iar numărul locurilor vacante se reduce către un nivel comparabil cu perioada ajustărilor ciclice aferente anilor 2010-2012.

"Deşi creşterea economică a fost modestă încă de la începutul lui 2025, acest an poate fi considerat important în privinţa tranziţiei necesare a surselor de creştere economică. Schimbarea sustenabilă a modelului de creştere înseamnă trecerea de la o dinamică bazată preponderent pe consum către o creştere economică bazată pe investiţii (...). Dinamici favorabile au fost consemnate atât în cazul investiţiilor în utilaje şi mijloace de transport, cât şi pentru construcţiile noi. Aceste evoluţii au fost susţinute şi de creditele bancare acordate companiilor pentru finanţarea echipamentelor, credite a căror pondere a depăşit 30% la final de 2025, de la circa 27% în decembrie 2024. Este relevant că investiţiile bazate pe implementarea proiectelor din fonduri europene susţin creşterea economică pe termen lung, prin competitivitate şi efecte de angrenare a investiţiilor private (crowding-in)", scrie Cosmin Marinescu.

Potrivit acestuia, încetinirea creşterii economice s-a accentuat vizibil în anul 2024, atunci când România a consemnat, după recenta recalculare a seriilor statistice, două trimestre consecutive de scădere, cu 0,4%, a activităţii economice. Această recalculare statistică ar indica acum, într-un registru ex-post, tot o recesiune tehnică. De altfel, performanţa modestă (+0,9%) a anului 2024 reflectă manifestarea fazei descendente a ciclului economic.

Declinul economic, atât trimestrial cât şi anual, a avut loc în pofida unui stimul fiscal fără precedent în perioada post-pandemie. Este semnificativ deficitul bugetar record, de 9,3% din PIB în termeni ESA, în condiţiile în care creşterea discreţionară a deficitului a fost orientată preponderent către consum. Acest efort bugetar fără precedent a fost, însă, şi fără randament în planul creşterii economice, rezultatul fiind acumularea unor dezechilibre macroeconomice împovărătoare ("deficitele gemene").

Conform autorului, creşterile bugetare abundente din 2024 au alimentat atât consumul populaţiei, cât şi pe cel al administraţiei, ambele sporind cu ritmuri anuale consistente, de circa 5%. Însă, deşi consumul a contribuit cu 3,2 puncte procentuale la dinamica PIB, efectul net asupra creşterii economice a fost unul limitat. Avansul cererii interne s-a transpus în expansiunea importurilor, iar rezultatul a fost ritmul modest de creştere economică, de 0,9%. De fapt, creşterea consumului în România a susţinut creşterea producţiei în alte ţări, de unde românii au importat puternic bunuri şi servicii de consum.

De aceea producţia internă trebuie să reprezinte o prioritate cheie pentru România, susţine Cosmin Marinescu. El menţionează că volumul producţiei industriale a cunoscut reduceri succesive în anii 2023 şi 2024 (-3% şi, respectiv, -1,6%), iar această tendinţă a continuat şi în 2025, declinul fiind de -0,9%. Pierderile de competitivitate şi majorarea costurilor din oferta internă au accentuat contracţia producţiei şi au întârziat revenirea activităţii industriale. Totuşi, trimestrul III al anului trecut a arătat rezultate relativ promiţătoare în industrie.

În 2025, în contextul ajustărilor bugetare inerente, declinul economiei a continuat să se adâncească, în special la nivelul consumului. Astfel, consumul a suferit o contracţie încă din primul trimestru, chiar înainte de adoptarea pachetelor de măsuri de ajustare bugetară. Consumul este factorul a cărui contracţie se resimte direct şi rapid în ritmul creşterii economice, de aici şi impactul negativ asupra creşterii în trimestrul I (-0,6%).

"Orice ajustare bugetară de anvergură înseamnă costuri în planul creşterii economice. Într-un an cu ajustări importante în planul finanţelor publice, aşa cum a fost anul 2025, era de aşteptat ca ritmul creşterii economice să încetinească. Totuşi, economia a crescut în 2025 cu un ritm deloc de neglijat, dată fiind amploarea măsurilor de consolidare fiscală aplicate. Creşterea economică de 0,6% nu este foarte departe de cea aferentă anului 2024, atunci când economia a crescut cu 0,9%, în ciuda unei expansiunii bugetare care părea să reînvie iluziile de tip "wage-led growth". Economia rămâne în zona performanţelor modeste, însă este notabil faptul că această creştere economică a fost susţinută preponderent de investiţii şi factori structurali. În acest context, putem remarca diverse opinii care deplâng recesiunea tehnică şi ajung să pună sub semnul întrebării chiar necesitatea ajustării bugetare, un scenariu extrem, imposibil de imaginat. Chiar fără măsurile de ajustare, economia României nu ar fi duduit în 2025, ca altădată, aşa cum nu a duduit nici în 2024! Însă nu există alternativă la necesitatea consolidării fiscale. Consecinţa ar fi un rating de ţară cu implicaţii drastice, incalculabile, asupra stabilităţii economice şi financiare", susţine Cosmin Marinescu.

Acesta precizează că primul pas al unei dezbateri oneste este de a înţelege imperativul României privind consolidarea finanţelor publice. Conform autorului, nicio economie nu poate creşte sănătos pe seama deficitelor bugetare severe, care maschează performanţele şi amână costurile. Iar creşterea datoriei publice ajunge să coste scump şi impune corecţii dureroase.

"Trebuie să continuăm consolidarea finanţelor publice, însă în mod echilibrat, asigurând pe cât posibil o anumită coeziune socială, cât şi consensul politic necesar în astfel de vremuri fragile, dominate de multiple provocări externe, economice şi de securitate. În acelaşi timp, deosebit de importantă este susţinerea factorilor creşterii economice, astfel încât economia să revină în teritoriul pozitiv. Eforturile de ajustare vor fi cu atât mai sustenabile pe măsură ce economia îşi va accelera ritmul anual de creştere. Altfel, în absenţa unei creşteri economice mai consistente, deficitul public rămâne o povară. În registrul creşterii economice poate fi citit, într-o anumită măsură, şi parcursul cumva acomodativ al politicii monetare, de tip "wait-and-see", care a menţinut rata dobânzii de referinţă pe întreg anul 2025, în contextul reactivării inflaţiei, însă pe canale fiscal- administrative. "Reglajul fin" a vizat acel caracter restrictiv al condiţiilor monetare care să concilieze optimal obiectivul dezinflaţiei, dar şi protejarea creşterii economice", scrie Cosmin Marinescu.

Totodată, el menţionează că politica fiscală nu îşi poate permite prea curând "reglaje" de acomodare mai serioase. Măsurile de până acum asigură revenirea pe calea corectă a consolidării bugetare, dar este important să fie dublate de reforme structurale şi politici axate pe competitivitate. În 2026, eforturile de susţinere a mediului antreprenorial şi de atragere a investiţiilor majore în economie necesită adaptare la contextul vulnerabil, dar şi dozaj prudent.

"Există riscuri inerente ca dinamica negativă să se prelungească dincolo de cele două trimestre de "recesiune tehnică". Tocmai de aceea, stabilitatea politică a guvernării şi încrederea mediului investiţional sunt priorităţi cheie pentru redresarea economică. Bugetul pentru 2026, deşi întârziat, este un test de maturitate economică. Reformele şi ajustările gestionate echilibrat şi responsabil vor consolida încrederea investitorilor şi a pieţelor financiare, iar economia va putea reveni pe baze mai sănătoase. Prin accesarea fondurilor europene, în special prin PNRR, România implementează cel mai important program de reforme asumat de după aderarea la Uniunea Europeană. 2026 trebuie să fie anul fondurilor europene pentru dezvoltarea României!", a mai scris viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Cosmin Marinescu.