Dăianu: A crede că poţi să faci consolidarea fiscal-bugetară numai pe partea de cheltuieli este o inepţie

Consolidarea fiscal-bugetară, de a aduce deficitul de la 7-8% la 3%, nu se poate face doar prin reducerea cheltuielilor, e o inepţie, a declarat, luni, în cadrul conferinţei "Banking Forum", preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

"Nu poţi să ai o consolidare bugetară care înseamnă că, de la un deficit între 7 şi 8%, ca să nu spun 8%, un deficit pe cash, să-l aduci la reperul de 3% din PIB. De fapt, ca să cresc spaţiul fiscal trebuie să te duci către 2% din PIB, având în vedere şi presiunile pe buget care vor creşte în anii viitori. Gândiţi-vă şi dumneavoastră: înseamnă 5% din Produsul Intern Brut consolidare fiscal-bugetară. A crede că poţi să faci numai pe partea de cheltuieli este o inepţie. N-ai cum. Să ne uităm la bugetul României cât de firav este, cu cele mai joase venituri. Trebuie să judeci contextul şi să vezi lucrurile cum se leagă. România a realizat convergenţă economică substanţială în raport cu media din Uniunea Europeană. PIB-ul pe locuitor, la paritatea puterii de cumpărare este aproximativ 80% din media Uniunii Europene. În largă măsură, această convergenţă s-a datorat investiţiilor publice şi private, dacă ne uităm la media acestora în ultimii 20 de ani. Economia are în continuare probleme structurale. Sigur că toate economiile au probleme structurale, dar vorbind în termeni genetici nu este lămuritor. Marea problemă a noastră este că ne confruntăm cu un sindrom al deficitelor gemene şi cu un dezechilibru major al balanţei comerciale", a transmis Dăianu, la evenimentul organizat de Financial Intelligence.

Preşedintele CF susţine că România are o datorie publică încă rezonabilă, de 50% din PIB.

"Ţara are o datorie publică încă rezonabilă şi în acest cluster de opt state care au intrat sub incidenţa procedurii de deficit excesiv, noi avem o situaţie bună. Împreună cu Polonia şi Sovacia, avem sub 60%. Noi avem în jur de 50% din PIB. Este o datorie publică menţionată şi de agenţiile de rating şi e foarte bine că fac aşa (...) În ceea ce priveşte, însă, deficitele bugetare, în 2024 probabil vom avea cel mai înalt deficit, pentru că vom avea şi impactul complet al reformei sistemului de pensii şi sunt şi alte presiuni (...) Nu se poate fără consolidare fiscal-bugetară, care nu înseamnă să mai tai câteva cheltuieli aici, altele acolo... Nu merge asta (...) Am spus şi în discuţiile cu agenţiile de rating şi chiar cu unii experţi de la Comisie că, în 3-4 ani, nu poate fi realizată consolidarea bugetară, pentru că am zdruncina foarte tare economia şi n-ar suporta asemenea şocuri", a explicat Daniel Dăianu.

În ceea ce priveşte intenţia Guvernului de a negocia cu Comisia Europeană acordarea unui termen de şapte ani pentru ajustarea deficitului bugetar, economistul consideră că acesta este un termen "raţional".

"Acesta e orizontul cu care ar dori Guvernul României să opereze această consolidare. Sunt două trasee, potrivit noului cadru de guvernanţă fiscală, unul de patru ani şi unul de şapte ani pentru ţările care au de realizat un asemenea proces atât de anevoios. Eu cred că e mai raţional, având în vedere rezistenţa din societate, durerile care vor fi provocate, nevoia de a nu produce şocuri. Nu sunt şocuri care să te reanime, când scoţi un om aproape înecat. Trebuie să operezi cu mare grijă, dar trebuie să faci ceva. Nu se poate numai pe partea de cheltuieli. Acum intervine ceva care nu se discută aproape deloc. Ce înseamnă sindromul deficitelor gemene? Ai un deficit bugetar mare şi un deficit de cont curent mare. Suntem singura ţară dintre cele opt care are un deficit de cont curent, anul acesta, în jur de 8% din PIB. E foarte mult. Numai Slovacia mai are un deficit în jur 1,6% din PIB, în 2023. Aproape toate celelalte ţări au o balanţă echilibrată sau surplusuri. Ungaria, Polonia au sigur surplus mic, Polonia, surplus de 1,6%... Păi, de la 1,6 surplus, la deficit de 7-8% e cale foarte lungă. Şi unii spun că dacă ar fi finanţat prin investiţii străine directe. Investiţiile străine directe intră în măsurarea deficitului de cont curent, dar asigură sustenabilitate şi pe termen mai lung pot să creeze un risc, pentru că la un moment dat fluxul de dividende, adică plecările de profituri, s-ar putea să copleşească investiţiile noi", a precizat Daniel Dăianu.