Daniel Dăianu: Este în interesul României şi al celorlalte ţări europene ca Uniunea să fie mai coezivă

El afirmă că această situaţie este rezultatul unei "miopii şi al unor erori de politică economică".

"Iar să faci a corecţie de mare amplitudine când mediul internaţional este mai mult decât nefavorabil, când eşti obligat să aloci considerabil mai multe resurse pentru apărare, este o misiune, ai zice, fără ieşire. Şi totuşi, trebuie să răzbim, într-un fel sau altul. Trebuie să avem venituri fiscale mai mari şi să restrângem cât mai mult din cheltuieli, să cheltuim cât mai eficient. Şi să folosim la maximum fondurile europene", spune Daniel Dăianu.

Preşedintele Consiliului Fiscal consideră că modul în care a fost tratată absorbţia fondurilor europene, mai ales în ultimii ani, "este de neînţeles; vorbe multe şi fapte puţine".

"Să fim în situaţia de a pierde multe miliarde de euro din PNRR este mai mult decât regretabil. Când se ştie că PNRR se termină în 2026, absorbţia de fonduri europene trebuia să fie obsesia guvernelor; nu a existat un simţ al urgenţei! Cadrul Financiar Multilateral (CFM) va aloca probabil mai puţine resurse României în noul exerciţiu. Disputele politice, organizarea de alegeri parlamentare şi prezidenţiale consumă din atenţie şi energie, dar nu trebuie să anuleze eficienţa actului de guvernare. Cum se observă acasă şi în străinătate, avem capacitate instituţională şi politici publice slabe. Alţii nu ştiu cum să obţină fonduri în plus, iar noi, din varii motive, riscăm să pierdem mare parte din ceea ce este alocat României", apreciază Daniel Dăianu.

Autorul articolului avertizează că un al doilea PNRR nu va mai exista probabil, iar noul CFM se va schimba, având în vedere provocările pentru UE legate de competitivitate şi apărare/securitate.

"România trebuie să facă acum tot ceea ce este posibil pentru a recupera cât mai mult din timpul pierdut, trebuie să fie prioritizate investiţii ce pot fi finanţate cu bani europeni. Vizita delegaţiei CE la Bucureşti în februarie a.c a fost un semnal de alarmă. Şi documente ale Consiliului Fiscal (inclusiv opinia privind proiectul de buget public pentru 2025) au semnalat pericolul de a se pierde sume mari din PNRR. Absorbţia de fonduri europene intră în matricea după care finanţatorii externi, agenţiile de rating măsoară riscul suveran al României. Trebuie să evităm o accentuare a deficitului de credibilitate pe care îl avem, să nu sporim nervozitatea pieţelor financiare faţă de România. Chiar dacă propunerea unor înalţi oficiali europeni (inclusiv Ursula von der Leyen), de a nu lua în calcul creşterea de cheltuieli pentru apărare în estimarea deficitelor bugetare, ar avea câştig de cauză, situaţia bugetului public al României ar rămâne extrem de complicată. Şi este de văzut dacă se va accepta emiterea de obligaţiuni comune de apărare (în numele UE), care ar fi un ajutor pentru statele cu deficite bugetare foarte mari", subliniază Daniel Dăianu.

Preşedintele Consiliului Fiscal susţine că în România se poate aloca mai mult pentru apărare şi printr-o contribuţie a cetăţenilor, a mediului de afaceri.

"Şi pentru bugetul UE se poate avea în vedere aşa ceva. Alternativa ar fi să se reducă cheltuielile în alte domenii, ceea ce ar implica decizii de politică economică şi socială foarte dificile", spune Dăianu.

În opinia autorului, creşterea cheltuielilor pentru apărare este necesară, pentru că lumea devine mult mai periculoasă şi "parcă lipsită de reguli".

"Pierderea "dividendului păcii" era clară de ceva timp. Există o expresie validată de istorie cu relevanţă pentru vremurile noastre: când "elefanţii se tăvălesc", vai de iarbă, de cei mici. Este în interesul României şi al celorlalte ţări europene ca Uniunea să fie mai coezivă şi să îşi dezvolte capacitatea proprie de apărare (industria de armament), iar NATO să nu slăbească. Industria de apărare în România trebuie să se dezvolte şi aranjamente de offset ar susţine acest scop. România trebuie să ajute ca relaţia transatlantică să nu se erodeze fatalmente şi trebuie să fie evitat un război comercial între SUA şi UE; un astfel de război ar provoca stricăciuni mari. Relaţia cu SUA trebuie să fie îngrijită, aşa cum trebuie să avem relaţii bune cu Franţa, UK, Germania, Italia şi, nu în ultimul rând, cu Polonia. Şi Turcia merită atenţie din acest punct de vedere, ea fiind o putere regională cu influenţă tot mai mare. Ţările cu care ne învecinăm intră desigur în ecuaţia de securitate. În contextul nou, diplomaţia va fi tot mai complicată şi se va desfăşura pe traseul intereselor colective, cât şi prin relaţii bilaterale. NATO trebuie să continue ca o organizaţi relevantă, ce asigură garanţii de securitate pentru statele membre. Importanţa UE pentru România este funciară, deoarece Uniunea s-a născut principalmente ca un proiect de pace - deci, nu numai pentru reconstrucţie economică după al doilea război mondial. O Uniune mai divizată, fragilă, ar fi de rău augur pentru securitatea europeană. Remarca este valabilă şi pentru NATO. Iar UE nu trebuie să lipsească de la marile discuţii, negocieri", a transmis preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, în articolul "Apărarea naţională şi bugetul public în vremuri foarte periculoase".