Iohannis: Principiile UE, sprijinul pentru statele din Vecinătatea Estică-elemente cheie în gestionarea relaţiilor cu Rusia

 

De asemenea, şeful statului a subliniat importanţa urmăririi unor interese comune şi obiective clare, la nivelul Uniunii, cu o abordare unitară şi coordonată în relaţia cu Federaţia Rusă, precum şi rolul comunicării strategice în ansamblul eforturilor UE.

 

Principalele subiecte aflate pe agenda Consiliului European au vizat gestionarea pandemiei de COVID-19, procesul de redresare economică, problematica migraţiei, relaţiile Uniunii Europene cu Turcia şi cu Federaţia Rusă, precum şi alte aspecte de actualitate ale agendei externe a Uniunii. În urma discuţiilor liderilor europeni, au fost adoptate concluzii.

 

Cu referire la relaţiile cu Federaţia Rusă, şefii de stat şi de guvern au reiterat angajamentul pentru o abordare unitară, strategică şi pe termen lung pe baza celor cinci principii directoare în politica UE faţă de Rusia. În acest sens, liderii au invitat Consiliul, Comisia Europeană şi Înaltul Reprezentant să continue implementarea deplină a acestora, cu o atenţie deosebită acordată intereselor şi valorilor Uniunii. În document este exprimată aşteptarea unui angajament politic constructiv din partea Rusiei, precum şi renunţarea la acţiunile ostile statelor membre ale Uniunii sau statelor terţe. Liderii europeni au solicitat Rusiei respectarea prevederilor Acordurilor de la Minsk, ca o condiţie cheie pentru orice schimbare substanţială a atitudinii UE.

 

Liderii europeni au evidenţiat importanţa unui răspuns ferm şi coordonat al UE şi statelor membre faţă de orice activitate malignă, ilegală şi disruptivă din partea Rusiei, cu luarea în considerare a tuturor instrumentelor de care UE dispune şi asigurarea coordonării cu partenerii. În acest scop, liderii europeni au invitat Comisia Europeană şi Înaltul Reprezentant să prezinte opţiuni privind măsuri restrictive adiţionale, inclusiv sancţiuni de natură economică. Prin concluziile adoptate, liderii europeni au subliniat necesitatea consolidării cooperării cu statele din Vecinătatea Estică, inclusiv la nivelul contactelor inter-umane.

 

În acelaşi timp, Consiliul European a reiterat deschiderea UE pentru o angajare selectivă cu Rusia în domeniile de interes pentru UE şi a invitat Comisia Europeană şi Înaltul Reprezentant să elaboreze opţiuni concrete, inclusiv condiţionalităţi şi pârghii în acest sens, pe teme precum clima şi mediul, sănătatea, unele dosare de politică externă şi de securitate, respectiv aspecte multilaterale precum Acordul nuclear iranian, Siria şi Libia. Consiliul European va explora şi formatele şi condiţionalităţile dialogului cu Rusia.

 

În privinţa migraţiei, liderii europeni au agreat că, deşi măsurile formulate de UE şi statele membre au condus la scăderea fluxurilor ilegale în ultimii ani, evoluţiile pe anumite rute rămân o sursă de îngrijorare şi necesită vigilenţă continuă şi acţiune urgentă. Şefii de stat şi de guvern au încurajat parteneriate reciproc avantajoase şi continuarea cooperării cu statele de origine şi de tranzit. Astfel, liderii au evidenţiat necesitatea unor acţiuni concrete pentru combaterea cauzelor de bază ale migraţiei, sprijinirea refugiaţilor şi persoanelor dislocate în regiune, cooperarea în operaţiunile de salvare, consolidarea capacităţilor de gestionare a migraţiei, gestionarea migraţiei legale, în limitele competenţelor naţionale, precum şi asigurarea proceselor de returnare şi readmisie.

 

În acest sens, liderii europeni au invitat Comisia Europeană şi Înaltul Reprezentant să propună acţiuni concrete, în cooperare cu statele membre, pentru implementarea de planuri de acţiune pentru statele prioritare de origine şi de tranzit până în toamna anului 2021.

 

Cu referire la relaţiile cu Turcia, liderii europeni au reiterat interesul strategic al UE pentru un mediu sigur şi stabil în regiunea Mediteranei de Est şi pentru dezvoltarea unei relaţii reciproc avantajoase a UE cu Turcia, precum şi disponibilitatea UE de a se angaja în consolidarea etapizată, proporţionată şi reversibilă a cooperării cu Turcia. Şefii de stat şi de guvern au salutat dezescaladarea situaţiei din Mediterana de Est, evidenţiind importanţa sustenabilităţii acestei situaţii, în linie cu declaraţia adoptată la Consiliul European din 25 martie 2021. În concluziile adoptate, liderii au reiterat necesitatea soluţionării provocărilor curente privind implementarea Uniunii Vamale, luând notă de demararea discuţiilor la nivel tehnic privind modernizarea Uniunii Vamale UE-Turcia.

 

Liderii europeni au invitat Comisia Europeană să prezinte, de urgenţă, propuneri formale de continuare a sprijinului financiar pentru refugiaţii sirieni şi comunităţile de primire din Turcia, Iordania şi Liban, precum şi din alte regiuni. Concluziile adoptate de lideri conţin o serie de referiri la problematica cipriotă, fiind reafirmate angajamentele anterioare ale UE în acest domeniu, precum şi la îngrijorările provocate de problemele privind respectarea statului de drept şi a drepturilor fundamentale în Turcia.

 

Agenda externă a reuniunii liderilor a fost completată de o serie de discuţii punctuale cu privire la anumite dezvoltări recente pe această dimensiune, în special cu privire la Belarus şi Sahel, dar şi în ceea ce priveşte situaţiile din Libia şi Etiopia. Liderii europeni au condamnat recentele activităţi maligne din spaţiul cibernetic, menţionând, în acest sens, Irlanda şi Polonia, şi invită Consiliul să identifice răspunsurile corespunzătoare, cu referire la instrumentarul dezvoltat de UE în domeniul diplomaţiei cibernetice. (