Jianu (CNIPMMR): Inflaţia, incertitudinea şi birocraţia, principalele dificultăţi ale IMM-urilor

Inflaţia, incertitudinea evoluţiilor viitoare şi birocraţia sunt pe primele locuri în ceea ce priveşte dificultăţile cu care se confruntă IMM-urile din România, a afirmat, joi, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

El a participat la lansarea Cartei Albe a IMM-urilor pentru anul 2022.

Potrivit Cartei, întreprinzătorii investigaţi au indicat că în perioada actuală se confruntă cu inflaţia (semnalată de 45,82% dintre firme), incertitudinile evoluţiilor viitoare (43,36%), birocraţia (40,90%), calitatea slabă a infrastructurii (33,43%), concurenţa neloială (33,33%), corupţia (32,06%), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (31,76%), fiscalitatea excesivă (31,56%), costurile ridicate ale creditelor (30,09%), pregătirea şi menţinerea personalului (29,30%), scăderea cererii interne (28,42%), aprovizionarea cu materii prime (27,83%), neplata facturilor de către instituţiile statului (27,63%), instabilitatea relativă a monedei naţionale (26,84%).

"Faţă de anul trecut, dificultăţile întâlnite de antreprenori s-au schimbat. Inflaţia este principala dificultate, incertitudinile şi birocraţia. Anul trecut, incertitudinile erau pe primul loc, era pandemie, urmate de scăderea cererii interne şi găsirea şi menţinerea personalului", a spus Jianu.

De asemenea, studiul de anul acesta arată o creştere mare a celor care estimează o creştere favorabilă. Dacă anul trecut doar 7% erau optimişti, anul acesta ponderea lor este de 21%.

"Totodată, constatăm o creştere a apetenţei pentru accesarea fondurilor europene: 7 din 10 companii vor să atragă astfel de fonduri. În plus, anul trecut, peste jumătate dintre companii se autofinanţau. Acum ponderea lor este sub 40%, practic 6 din 10 firme apelează la o formă de finanţare", a mai spus Jianu.

Preşedintele CNIPMMR a mai spus că antreprenorii sunt extrem de îngrijoraţi de costurile cu energia, iar mesajul este ca măsurile pe care le ia Guvernul să aibă în vedere un echilibru în ceea ce priveşte dezvoltarea ulterioară.