Nazare: Am încredere că avem ingredientele să reuşim,până la sfârşitul anului viitor, să întoarcem această situaţie dificilă economic

El a susţinut, de asemenea, că are încredere că la Consiliul Miniştrilor de Finanţe din UE de săptămâna viitoare (8 iulie, n.r.) România va primi un semnal pozitiv că nu mai sunt suspendate fondurile şi că se poate începe renegocierea PNRR.

"Am mare încredere că în consiliu de săptămâna viitoare vom depăşi această situaţie, vom primi un semnal pozitiv că nu mai sunt suspendate fondurile, că putem începe renegocierea PNRR-ului, să obţinem cât mai multe împrumuturi din ce aveam iniţial şi bineînţeles, în august, vom menţine ratingul. De acum încolo nu doar să ne luptăm să ne menţinem ratingul, să conştientizăm că trebuie să ne luptăm permanent să creştem ratingul, pentru că o dată crescut ratingul ţării, scad dobânzile mediului privat şi atunci privaţii, tot mediul de business din România se poate dezvolta mai uşor, dar nu îi ajutăm noi statul pentru că nu luptăm suficient să creştem ratingul", a mai precizat acesta.

Potrivit sursei citate, pachetul de măsuri fiscale propus recent acoperă necesarul pentru acest moment, multe măsuri au efecte în bugetul anului următor iar efortul trebuie continuat. Nazare susţine, astfel, că economia românească trece prin unul dintre cele mai critice momente şi odată ce ţara va depăşi acest moment trebuie recuperat deficitul de încredere acumulat.

Cu privire la evaziunea fiscală şi deficitul de colectare, şeful de la Finanţe a reafirmat că la ANAF este nevoie de o altă atitudine şi, mai ales, de o asistenţă reală acordată contribuabililor, pentru că nu este normal ca instituţia să nu ghideze pe nimeni atunci când i se cere ajutorul. Nazare spune că Fiscul trebuie să acţioneze, pe baza unei analize de risc, acolo unde cu adevărat se pot recupera sume mari de bani.

"Eu vreau să vă spun că am făcut o evaluare. Arieratele recuperabile ale Fiscului erau undeva la 38,5 miliarde la momentul preluării mandatelor. Acestea au crescut numai de la începutul anului cu în jur de un miliard. Trebuie să vedem cum reducem acest stoc de arierate care este imens şi, bineînţeles, ANAF trebuie să înceapă să-şi facă treaba. Conducerea a fost schimbată acum două zile. Am încredere că îşi va face treaba şi va începe să lucreze într-un cu totul alt ritm şi să se ocupe de lucrurile importante. Preţurile de transfer, o regândire a modului în care funcţionează şi o regândire a modului în care se controalele, la fel şi Antifrauda. Deci avem nevoie de o cu totul altă atitudine a ANAF şi, în plus de asta, o asistenţă reală. Nu se poate ANAF să nu răspundă la absolut nimic, la absolut nicio cerere, să nu ghideze pe nimeni când are nevoie de ajutor. Nu se poate. Digitalizarea e foarte întârziată, dar sperăm că până la jumătatea anului viitor se vor vedea rezultate şi o vom finaliza până la sfârşitul anului 2026", a mai precizat Alexandru Nazare.

Pe de altă parte, ministrul Finanţelor a reamintit că în această vară urmează un nou pachet de măsuri însă a atenţionat că o reorganizare făcută aşa cum trebuie durează două-trei luni, având în vedere că este necesară o eficientizare a autorităţilor şi agenţiilor.

"Pachetul doi a fost anunţat pentru această vară de prim-ministrul Ilie Bolojan. Aici trebuie să fim foarte oneşti şi direcţi cu oamenii. Orice reorganizare care e făcută ca la carte durează două-trei luni fiecare. Plus că trebuie să şi gândim foarte bine cum le facem, nu în sensul de tăiere efectivă, în sensul de eficientizare a respectivelor autorităţi, instituţii, agenţii. De unele nu mai avem nevoie. De unele avem nevoie dar într-o cu totul altă formă, altele pot fi comasate. Adică avem nevoie de o viziune la capătul căreia să avem un stat mult mai eficient şi mai suplu", a precizat ministrul Finanţelor.

Nazare a anunţat, anterior, că la şedinţa de Guvern de vineri a fost dezbătut şi avizat primul pachet de măsuri fiscale care va fi depus rapid în Parlament pentru asumarea răspunderii cel târziu marţi, chiar în ziua reuniunii ECOFIN.

Potrivit unui comunicat de presă remis AGERPRES de Guvern, proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanţelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, şi, pe de altă parte, prin creşterea veniturilor, astfel încât să se poată susţine, din fonduri publice, finanţarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetăţenilor.

"Prin acest pachet de măsuri se urmăreşte atingerea următoarelor obiective: reducerea ţintei de deficit bugetar de la 9,3% şi realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe 7 ani, recâştigarea încrederii investitorilor şi evitarea retrogradării din perspectiva ratingului de ţară, evitarea suspendării fondurilor europene şi continuarea implementării proiectelor de infrastructură şi de dezvoltare, realizarea reformei fiscale în vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană şi posibilitatea încasării banilor din Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat, proiecţia prevăzută fiind de 2.680 miliarde de euro brut, respectiv 0,7% din PIB", se precizează în comunicat.

Executivul menţionează că pachetul de măsuri fiscal-bugetare cuprinde două componente. Este vorba despre măsuri pentru creşterea veniturilor, cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde lei în 2025 (0,5% din PIB) şi 35 miliarde lei în 2026 (1,71% din PIB) şi măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare şi neintrarea în vigoare a unor cheltuieli suplimentare, unde se estimează o reducere a cheltuielilor bugetare cu 1,25 miliarde lei în 2025 (0,06%), respectiv 57,3 miliarde lei în 2026 (2,82% din PIB).

Printre măsurile fiscal-bugetare incluse în proiectul de lege publicat joi de Ministerul Finanţelor se numără majorarea cotei standard de TVA de la 19 la 21% şi a cotelor reduse de la 5% şi 9% la 11%, creşterea accizelor, majorarea de la 10% la 16% a impozitului pe dividende şi un impozit suplimentar pentru bănci. Proiectul prevede, de asemenea, creşterea taxării în domeniul jocurilor de noroc dar şi plata contribuţiei sociale pentru pensiile mai mari de 3000 de lei, pentru suma care depăşeşte acest plafon.

Pachetul fiscal pregătit de Guvernul României a primit aviz negativ de la Consiliul Economic şi Social (CES), care nu va afecta adoptarea lui, în condiţiile în care Guvernul îşi va asuma răspunderea. Avizul CES este unul pur consultativ.