RSS
Prelucrarea datelor privind sănătatea în contextul Covid-19: România și Republica Moldova comparativ cu alte state europene
14 Mai 2020 Daniel Vinerean, Senior Associate D&B David și Baias, Silvia Grosu, Senior Legal Associate PwC Moldova
În contextul Covid-19, prelucrarea datelor cu caracter personal privind sănătatea este parte integrantă a eforturilor comune pentru menținerea sănătății publice, iar protecția datelor nu poate fi în nici un caz un obstacol în salvarea vieții persoanelor sau asigurării sănătății publice.
|
În contextul evenimentelor recente privind pandemia Covid-19 și eforturile de diminuare a efectelor acesteia, guvernele, instituțiile publice și organizațiile private din lume duc o luptă continuă pentru limitarea răspândirii Covid-19, prin instituirea unor măsuri ce presupun și prelucrarea datelor cu caracter personal.
Legislația europeană și cea la nivel național din domeniul protecției datelor cu caracter personal nu impun restricții în contextul pandemiei Covid-19, deci utilizarea oricăror mijloace disponibile pentru a opri răspândirea virusului este atât în interesul individual, cât și în cel colectiv, pentru a elimina amenințarea actuală.
În perioada stării de urgență, fiecare stat a decis unilateral impunerea de restricții prin adoptarea diferitor măsuri preventive. Astfel, în unele state, au fost impuse sau recomandate, în sarcina operatorilor de date, publici sau privați, acțiuni ce țin de colectarea datelor cu privire la deplasările anterioare în țări afectate de Covid-19 sau în regiuni considerate ”zone roșii”, precum și colectarea datelor cu privire la simptomatologia Covid-19: febră, cefalee, tuse etc.
În etapa incipientă a pandemiei cea mai des întâlnită măsură de colectare a datelor personale este completarea unor chestionare, pentru ca ulterior să fie aplicate și alte mijloace (de exemplu, termoscanere, termometre).
Se știe că metoda de prevenție aleasă de angajatori este telemunca/munca la domiciliu a angajaților, iar pentru salariații în cazul cărora aceasta nu a fost posibilă, angajatorii au instituit măsuri de distanțare socială, inclusiv controale la revenirea la muncă, folosind dispozitive medicale de diagnosticare. Aceleași metode de diagnosticare sunt utilizate și de către prestatorii de servicii în privința vizitatorilor sau clienților lor.
Indiferent de mijloacele utilizate, invariabil are loc o prelucrare de date cu caracter personal ce țin de sănătatea persoanei de către operatori, fie că este vorba de instituții ale statului, angajatori sau prestatori de servicii. La nivelul statelor europene și în Republica Moldova se pare că nu există o opinie unitară cu privire la categoriile de date privind starea de sănătate care pot fi prelucrate în contextul Covid-19.
Prevederi din legislația României
În România, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a emis imediat după instituirea stării de urgență un comunicat de presă în care s-a limitat la indicarea temeiurilor legale în baza cărora pot fi prelucrate datele privind starea de sănătate. În acest sens au fost indicate necesitatea îndeplinirii unor obligații sau exercitarea unor drepturi în contextul relațiilor de muncă, necesitatea aplicării unor măsuri de medicină preventivă și asigurarea interesului general în domeniul sănătății publice, dar și consimțământul persoanelor fizice. Comunicatul de presă a subliniat că datele privind sănătatea se încadrează în categoriile speciale de date cu caracter personal, dar nu a avut în vedere situații particulare și nu a cuprins măsuri concrete care ar putea fi aplicate de operatorii de date în contextul pandemiei de Covid-19.
Pornind de la aceste linii directoare generale și având în vedere prevederile legale europene și naționale specifice (în special Regulamentul Uniunii Europene 2016/679 din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date [„RGPD”]), datele privind sănătatea trebuie privite în sens larg și includ orice informații despre starea de sănătate fizică sau mentală trecută, prezentă sau viitoare a unei persoane fizice. Ca atare, datele privind sănătatea includ date concrete despre boală, riscul de îmbolnăvire, istoricul medical, tratamentul clinic sau starea fiziologică a unei persoane fizice. Așadar, simptomele unei boli – temperatura corporală, cefaleea, dificultățile de respirație - reprezintă date privind sănătatea și pot fi prelucrate cu respectarea legislației europene și naționale incidente în materia datelor cu caracter personal și urmând indicațiile autorității de supraveghere.
Pornind de la aceste considerente, în contextul relațiilor de muncă, de exemplu, angajatorii au obligația de a asigura sănătatea și securitatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă. Supravegherea stării de sănătate, respectiv cunoașterea și evaluarea simptomelor specifice, se poate face însă de angajator prin intermediul medicului de medicina muncii.
Contextul Republicii Moldova
Măsurile impuse de autoritățile din Republica Moldova ce țin de prelucrarea datelor aferente stării de sănătate la acest moment se referă la obligația impusă hipermarketurilor, supermarketurilor și magazinelor de cartier din municipiul Chișinău de a măsura temperatura clienților și angajaților săi la intrarea în unitățile de comerț, cu ajutorul instrumentelor de termoscanare, împreună cu controlul stării generale de sănătate a fiecăruia dintre angajați în momentul sosirii la muncă. Dacă temperatura angajaților/clienților este mai mare de 37 de grade, respectivii operatori sunt obligați să le interzică accesul în unitatea comercială. Suplimentar, ca măsură generală, asigurarea stării generale satisfăcătoare a salariaților rămâne în sarcina tuturor angajatorilor.
Potrivit Legii privind protecția datelor cu caracter personal (nr. 133 din 08.07.2011), datele privind starea de sănătate sunt considerate categorii speciale de date cu caracter personal, pentru care se impun cerințe de prelucrare specifice și un nivel de securitate sporit (nivelul doi de securitate a sistemelor informaționale de date cu caracter personal).
Totuși, Legea menționată nu aduce claritate cu privire la datele considerate „de sănătate”. Totodată, în contextul atribuțiilor conferite, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal („CNPDCP”), autoritatea competentă în domeniu, a emis Instrucțiuni în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal privind starea de sănătate.
Potrivit Instrucțiunilor, în absența unei definiții juridice, „datele cu caracter personal privind starea de sănătate” ar putea fi definite ca orice informații referitoare la sănătatea fizică sau mentală a unei persoane, sau cu privire la furnizarea de servicii medicale pentru această persoană. Ca exemplu este adusă Cauza Bodil Lindqvist, care statuează că simpla referire la faptul că o persoană s-a rănit la picior și activează în regim de muncă parțial pe motive medicale constituie date cu privire la starea de sănătate în conformitate cu art. 8 (1) al Directivei Uniunii Europene din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (Directivă abrogată prin adoptarea RGPD).
Astfel, datele despre starea de sănătate în contextul Legii privind protecția datelor cu caracter personal din Republica Moldova urmează a fi interpretate în sens larg, iar datele cu privire la temperatura corporală sau despre starea generală ar reprezenta astfel de date.
Totodată, CNPDCP a venit cu unele clarificări suplimentare printr-o opinie despre riscurile și provocările în domeniul protecției persoanelor în partea ce vizează aceste tipuri de date în contextul combaterii Coronavirusului (Covid-19). Cel mai important lucru subliniat de CNPDCP este că nu orice operațiune de prelucrare a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate poate fi justificată prin necesitatea statală de menținere a sănătății publice. Deci, păstrarea și implementarea unui mecanism fundamentat pe conceptul de echilibru între sănătatea/securitatea publică și dreptul la protecția datelor cu caracter personal este inerent pentru operatorii de date.
Prin urmare, la prelucrarea datelor cu privire la starea de sănătate a persoanelor, operatorii de date urmează să țină cont de principiile și condițiile de prelucrare stabilite de legislația națională, asigurând informarea corectă a subiecților de date înainte de colectare.
Opinii ale autorităților cu atribuții de protecție a datelor personale din alte state europene
La nivelul Uniunii Europene, cadrul normativ aferent protecției datelor cu caracter personal este Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD). În același timp, fiecare stat european - membru sau nemembru al Uniunii Europene - a decis implementarea unor norme specifice la nivel național, prin adoptarea unor legi sau regulamente.
În contextul Covid-19, pe 16 martie 2020 Consiliul European pentru Protecția Datelor („EDPB”) a publicat o declarație scurtă intitulată „Declarația președintelui EDPB privind prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul pandemiei Covid-19”. Declarația reflectă mesajul central al îndrumărilor și declarațiilor emise de autoritățile naționale de supraveghere, conform cărora RGPD nu ar trebui să stea în calea prelucrării datelor, dar operatorii de date trebuie să se asigure că respectă legislația la prelucrarea datelor.
Declarația reafirmă că RGPD prevede temeiurile legale pentru a permite angajatorilor și autorităților de sănătate publică să prelucreze datele cu caracter personal în contextul epidemiilor, fără a fi necesară obținerea consimțământului persoanelor vizate. Concret, declarația notează că nu este necesar consimțământul în cazul în care prelucrarea datelor cu caracter personal este necesară din motive de interes public în domeniul sănătății publice sau pentru a proteja interesele vitale sau pentru a respecta o altă obligație legală.
Opiniile și recomandările autorităților de supraveghere a datelor cu caracter personal în contextul Covid-19 din statele europene sunt destul de variate. În unele cazuri, autoritățile au întreprins acțiuni directe și au adoptat anumite prevederi aplicabile situației Covid-19, cum ar fi cazul Belgiei, Cehiei, Italiei sau al Greciei, sau pe alocuri au intervenit doar cu anumite recomandări (de exemplu, cazul Germaniei, Elveției sau Norvegiei), sau s-au abținut de la orice intervenții, în acest caz fiind aplicabile prevederile RGPD sau ale legislației naționale (de exemplu, Bulgaria, Marea Britanie).
Totodată, din perspectiva existenței unor reguli speciale și/sau diferențiate pe categorii de date privind sănătatea în contextul Covid-19, unele autorități, precum cele din Bulgaria, Croația sau Germania, au făcut referire la regulile generale de prelucrare a datelor despre sănătate, fără a aborda specific pandemia Covid-19. În același timp, unele autorități, precum cele din Spania, Olanda sau Grecia, au aprobat prevederi sau recomandări aferente prelucrării unor date specifice, de genul măsurarea temperaturii corpului, simptome Covid-19, informații despre călătoriile în alte țări.
Pentru mai multe detalii cu privire la măsurile și recomandările autorităților de supraveghere cu privire la prelucrarea datelor, vă rugam să consultați Raportul PwC – Răspuns la impactul Covid-19 asupra afacerilor cu privire la considerente-cheie, inclusiv răspunsuri la întrebări frecvente referitoare la legislația muncii, dreptul contractual, insolvență, securitate cibernetică și date personale, precum și la dreptul corporativ.
De reținut
În contextul Covid-19, prelucrarea datelor cu caracter personal privind sănătatea este parte integrantă a eforturilor comune pentru menținerea sănătății publice, iar protecția datelor nu poate fi în nici un caz un obstacol în salvarea vieții persoanelor sau asigurării sănătății publice.
Este responsabilitatea fiecărui operator de date (în calitate de angajator sau prestator de servicii), în funcție de prevederile naționale și ale industriei din care face parte, să aplice măsuri eficiente pentru a proteja sănătatea salariaților și a clienților. În același timp, este important ca aceste măsuri să fie proporționale cu scopul prelucrării, raportate la esența drepturilor şi libertăților fundamentale și utilizate exclusiv în scopul pentru care au fost colectate.
Prin urmare, orice măsuri care implică prelucrări de date cu caracter personal urmează a fi prezentate clar și transparent subiecților/persoanelor vizate (indiferent că este vorba de angajați sau de simpli vizitatori în incintele pe care le administrați), confidențialitatea trebuind să fie asigurată pe perioada Covid-19, precum și ulterior, cu excepția cazurilor în care dezvăluirea datelor personale ține de obligația operatorului sau este solicitată de instituțiile statului, cu respectarea legii.
| Publicitate pe BizLawyer? |
  |
| Articol 8937 / 9602 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
                                    |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Women Lawyers | Pentru Mateea Codreanu, apartenența la echipa Mușat & Asociații, în care a evoluat până la poziția de Partener, a fost decisivă în formarea sa: ”Este o provocare să începi parcursul avocațial ca avocat stagiar într-o firmă de avocatură lider, dar totodată și o premisă pentru o dezvoltare profesională rapidă”
Liviu Togan părăsește Dentons, unde coordona practica de drept penal și investigații și se alătură din nou firmei Mușat & Asociații, pe poziția de Partner: “Revin în cadrul unei echipe pe care o cunosc și în care am încredere”
LMG Life Sciences Awards EMEA 2025 | Kinstellar, Muşat & Asociaţii, NNDKP și Popescu & Asociații, pe lista scurtă din care va fi aleasă peste câteva zile ”South East Europe Firm of the Year”. Popescu & Asociații concurează cu patru firme internaționale de top pentru titlul de ”White Collar Crime Firm of the Year”, iar unul dintre partenerii săi, Mirel Rădescu, este printre cei patru finaliști la categoria ”White Collar Crime Lawyer of the Year”
Avocații Kinstellar spun că semnalul cel mai pregnant din ultima perioadă e dat de proiectele de reorganizare și apreciază că anul acesta va crește numărul companiilor care fac disponibilizări masive. Clienții sunt interesați de consolidarea politicilor privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă, precum și de regândirea modului de organizare a muncii, pe fondul unei tendințe de creștere a volumului de cauze privind litigiile de muncă | Activitate intensă în practica de Employment, evidențiată de ghidurile juridice internaționale, cu mandate diverse și o echipă expusă la proiecte cu un caracter multidisciplinar
GNP obține o soluție favorabilă pentru un operator de platformă, ce ar putea să contureze o practică constantă și predictibilă, în baza căreia autoritățile de reglementare naționale vor analiza întinderea răspunderii furnizorilor de servicii intermediare. Problemele juridice ridicate în acest litigiu vizează în principal modul de interpretare și aplicare a reglementărilor din Regimul eCommerce și DSA | Avocații Octavian Adam (Partener), Cristina Badea (Senior Associate) și Alice Moisac (Associate), în prim plan
Rising Stars | Eduard Morariu, unul dintre cei mai buni absolvenți ai generației 2022, a ales să profeseze ca avocat la Filip & Company, unde urmărește să se dezvolte în câteva dintre ramurile mai „nișate” ale Dreptului: „Parcursul meu a presupus implicarea în multe dosare de instanță și arbitraj, unele chiar de importanță națională, cu probleme de drept sensibile, dar și cu echipe de avocați excepționali, care le-au făcut față cu o măiestrie la care nu pot decât să aspir”
Cum lucrează echipele Băncilă, Diaconu și Asociații (EY Law) și Grants & Incentives Avisory (EY), în proiectele care vizează accesarea ajutoarelor de stat, în care au o rată de succes mai mare de 90% | Ramificarea multidisciplinară a expertizei permite echipei să ofere clienților o viziune completă asupra pașilor de parcurs și modului în care pot implementa soluțiile propuse, astfel încât să obțină cele mai mari beneficii. Ce servicii integrate asigură clienților și care sunt strategiile pentru maximizarea șanselor de obținere a fondurilor
OMV Aktiengesellschaft a mers pe mâna avocaților de la ZRVP într-un alt arbitraj ICC cu statul român și a câștigat încă 47 mil. €, plus dobânzi. Pretenții de alte 50 mil. € la orizont, într-o procedură nouă, inițiată în decembrie 2024, în care lucrează deja aceeași echipă de avocați
PNSA susține juridic Turneul Internațional Stradivarius
Premieră juridică în România | Popescu & Asociații obține prima despăgubire integrală pentru expropriere: peste 60 mil. lei pentru Viorelo International. Succesul este rezultatul unei strategii juridice riguroase, elaborate și implementate de o echipă interdisciplinară de specialiști
Premieră pe piața avocaturii din România: NNDKP, desemnată pentru a șaptea oară „Firma de avocatură a anului în România” la gala premiilor Chambers Europe 2025. | Ion Nestor, Co-Managing Partner: ” Această recunoaștere, care vine în anul în care sărbătorim 35 de ani de activitate, reprezintă încă o confirmare a poziției de top pe care NNDKP o ocupă pe piața avocaturii din România și validează munca, performanța și rezultatele excelente obținute de întreaga echipă”
Țuca Zbârcea & Asociații a adus la București 100 de avocați din 33 de țări
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...
